„Mâine (luni) ne vom exprima oficial poziţia. Avem o întrebare foarte simplă: are Rusia dreptul de a rămâne membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU şi de a fi în ONU?’, a spus el, vorbind în timpul unui maraton televizat naţional în noaptea Crăciunului, scrie Agerpres.
„Avem un răspuns convingător şi motivat: nu, nu are”.
Kuleba a subliniat că problema locului permanent al Rusiei în Consiliul de Securitate al ONU – deţinut de asemenea de Statele Unite, Marea Britanie, Franţa şi China – este deja în curs de discuţie în cercurile diplomatice.
Precizând că această chestiune nu a fost încă evocată în conferinţele de presă şi declaraţiile publice ale liderilor de stat şi de guvern, şeful diplomaţiei ucrainene a subliniat că „la un nivel inferior, oamenii se întreabă deja ce ar trebui să devină Rusia pentru a nu reprezenta o ameninţare la adresa păcii şi securităţii”.
Puternicul Consiliu de Securitate, format din 15 membri, are sarcina de a face faţă crizelor mondiale prin adoptarea de sancţiuni, autorizarea acţiunilor militare şi aprobarea modificărilor la Carta ONU.
Dar cei cinci membri permanenţi, toţi având drept de veto pentru a bloca orice rezoluţie, reflectă dinamica puterii de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Mai multe ţări cer de multă vreme reforma Consiliului de Securitate, unele criticând lipsa de reprezentare a naţiunilor africane şi latino-americane în ceea ce priveşte locurile permanente.
De asemenea, organizaţia poate deveni neputincioasă dacă un singur membru îşi exercită dreptul de veto – aşa cum a fost demonstrat în februarie, când diplomaţii au continuat să citească declaraţii pre-scrise în timp ce Rusia începea să bombardeze Ucraina.
În septembrie, preşedintele american Joe Biden a cerut lărgirea Consiliului de Securitate pentru a deveni „mai incluziv”.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
