Ungaria este foarte dependentă de importurile ruseşti de petrol şi gaze, iar creşterea preţurilor energiei a făcut ca deficitul bugetar şi de cont curent să crească în acest an, reprezentând o provocare pentru guvernul premierului Viktor Orban, scrie News.ro.
Ungaria va trebui probabil să plătească anul viitor între 17 şi 20 de miliarde de euro pentru factura sa de energie, a spus Orban miercuri, adăugând că guvernul său va atrage finanţarea necesară pe piaţa financiară.
Conform unui acord pe 15 ani semnat anul trecut cu Rusia, înainte de invadarea Ucrainei de către această ţară, Ungaria primeşte 4,5 miliarde de metri cubi (bcm) de gaze pe an prin Bulgaria şi Serbia, scrie News.ro.
Pentru a uşura povara facturilor mari ale energiei asupra deficitului de cont curent şi a forintului, MVM a ajuns în octombrie la un acord cu grupul rus Gazprom care îi permite să-şi amâne plăţile pentru achiziţiile de gaze dacă preţurile depăşesc un anumit prag.
Acordul permite MVM să plătească pentru gaze în următorii trei ani, dacă preţurile cresc, scrie News.ro.
Pentru a susţine forintul care a scăzut la un minim record în octombrie, Banca Naţională a Ungariei a anunţat în aceeaşi lună că va începe să furnizeze valută străină din rezervele sale internaţionale pentru finanţarea importurilor de energie.
Preţurile ridicate ale energiei au forţat, de asemenea, guvernul să pună capăt unei politici vechi de un deceniu şi să renunţe la plafonul de preţ al energiei pentru gospodăriile cu consum ridicat, din august, scrie News.ro.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
