- Zelenski a sugerat ca teritoriile Ucrainei controlate de Kiev să fie protejate sub umbrela NATO.
- El a spus că Ucraina ar accepta aderarea doar dacă întreaga țară ar fi inclusă.
- Președintele a subliniat că fără garanții, încetarea focului ar fi periculoasă.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a sugerat că teritoriile Ucrainei aflate sub controlul său ar trebui să fie incluse în NATO pentru a încerca să oprească „faza fierbinte” a războiului cu Rusia. Într-un interviu extins acordat Sky News, Zelenski a fost întrebat dacă ar accepta aderarea Ucrainei la NATO, dar doar pentru teritoriile pe care Kievul le controlează în prezent. Președintele ucrainean a răspuns că ar accepta, dar doar dacă NATO ar oferi mai întâi aderarea întregii Ucraine, în granițele sale recunoscute internațional, scrie BBC.
Zelenski a spus că, ulterior, Ucraina ar putea încerca să negocieze revenirea teritoriilor aflate sub controlul Rusiei „pe cale diplomatică”. Totuși, această propunere este una teoretică, deoarece, a subliniat Zelenski, nimeni nu a făcut o astfel de ofertă până acum.
De asemenea, președintele a spus că NATO ar trebui să ofere aderarea întregii Ucraine, incluzând regiunile aflate sub controlul Rusiei. „Nu poți invita doar o parte dintr-o țară. De ce? Pentru că ai recunoaște că Ucraina este doar acea parte de teritoriu, iar cealaltă este Rusia”, a explicat Zelenski.
Președintele ucrainean a mai subliniat că multe persoane propun încetarea focului, dar fără un mecanism care să împiedice Rusia să atace din nou, astfel de acorduri sunt prea periculoase. Doar aderarea Ucrainei la NATO ar putea oferi o astfel de garanție.
Zelenski a declarat că războiul ar putea lua sfârșit în anul următor, dacă aliații Ucrainei vor arăta suficientă hotărâre. Discuțiile despre un model asemănător celui german din perioada Războiului Rece – aderarea unui stat divizat la NATO – au fost purtate în cercuri occidentale de mai mult de un an, dar nu au existat propuneri formale.
În timpul campaniei, președintele SUA ales, Donald Trump, a promis că va pune capăt războiului „în 24 de ore”. Cei din jurul său, cum ar fi vicepreședintele ales JD Vance, au semnalat că acest lucru ar implica compromisuri pentru Ucraina, probabil cedarea unor teritorii din Donbas și Crimeea.
Președintele Zelenski a spus că Ucraina ar dori să încheie războiul prin „mijloace diplomatice” în 2025. Rusia a anexat peninsula Crimeea în 2014 și a invadat pe scară largă Ucraina în 2022, ocupând teritorii în estul țării. Totuși, nu există niciun indiciu că președintele rus Vladimir Putin și-ar fi abandonat dorința de a subjugă complet Ucraina. În prezent, ideea ca Rusia să permită ca vreo parte a Ucrainei să adere la NATO este de neconceput.
Până acum, orice implicare a NATO este considerată un non-starter. În această săptămână, Moscova a lansat al doilea atac masiv asupra infrastructurii energetice a Ucrainei în mai puțin de două săptămâni. Președintele rus Putin a justificat atacul ca un răspuns la „atacurile continue” cu rachete Atacms furnizate de SUA pe teritoriul rus. După două ierni grele, ucrainenii se pregătesc pentru o nouă iarnă dificilă.
The post Zelenski vrea să încheie războiul cu Rusia prin mijloace diplomatice în 2025 appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Acest material este publicat de alephnews.ro distribuit prin mecanismul RSS. Potrivit Legii nr. 8/1996 informațiile de presă nu sunt opere cu drept de autor și nu poartă drepturi de autor.
Salt la sursă
știrea a fost scrisă pe alephnews.ro de jurnalistul Mihalașcu Diana
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
