„Mecanismul de compensare a creanţelor fiscale, pe care îl are la îndemână orice UAT, este în vigoare în fiecare an, la fiecare rectificare bugetară. Noi am mai făcut acest mecanism când a fost discuţia pe termie în urmă cu un an de zile, în decembrie, pe 350 de milioane. Încercăm de mai multe luni să rezolvăm problema la STB, acum am avut succes şi cu sprijinul guvernamental suntem mai aproape ca STB să devină o societate sustenabilă. Ea avea până astăzi o datorie către bugetul consolidat al statului de peste un miliard de lei. Şi noi, la rândul nostru, PMB, aveam datorie către operatorul nostru”, a declarat Bujduveanu pentru Agerpres.
El a menţionat că prin acest mecanism de compensare financiară, cele 411 milioane de lei vor putea fi utilizate de PMB inclusiv sub formă de subvenţie pentru energie termică.
„Am primit bani pentru a plăti datoriile pe care le aveam către operatorul nostru de transport public. Asta înseamnă să facem loc în bugetul PMB, deci avem disponibile 411 milioane, pe care îi putem folosi în alte părţi. (…) PMB şi-a eliberat în buget 411 milioane. Acum avem oarecum o posibilitate să acoperim diferenţa la gigacalorie. Dacă până acum nu aveam, acum creăm – evident, nu o să ajungă pentru toată diferenţa -, dar creăm spaţiu la buget”, a explicat viceprimarul.
Potrivit lui Bujduveanu, în acest moment, PMB mai are către STB datorii de aproximativ 700 de milioane de lei.
The post 411 milioane de lei din bugetul Primăriei Capitalei devin disponibili după ce Guvernul a plătit o parte din datoria către STB. Suma ar putea merge spre subvenționarea căldurii appeared first on Economica.net.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
