
- Kirill Zhalo, în vârstă de 35 de ani, a fost găsit mort în fața ambasadei ruse din Berlin pe 19 octombrie, iar un jurnalist rus care trăiește în exil a afirmat că este posibil să fi fost ucis.
- Bărbatul a căzut de la etaj, însă autoritățile ruse nu au anunțat cauza morții, deoarece ambasada a refuzat efectuarea unei autopsii, iar procurorii germani nu pot investiga din cauza statutului diplomatic.
- Sunt informații încă neconfirmate oficial că bărbatul decedat este fiul lui Alexei Zhalo, un important comandant FSB, ale cărui departamente au fost legate de numeroase tentative de asasinat.
Un agent sub acoperire al FSB-ului rusesc care a „căzut mortal” în Berlin ar fi fost executat pentru că șefii săi de spionaj suspectau că ar fi cooperat cu Occidentul, transmite Daily Mail.
Diplomatul Kirill Zhalo, în vârstă de 35 de ani, a fost găsit fără viață pe trotuarul din fața ambasadei ruse din centrul Berlinului la ora 7:20, în data de 19 octombrie, de către gărzile germane însărcinate cu protecția acestuia.
Se pare că Zhalo a căzut în gol de la etajul superior al clădirii, a relatat vineri ziarul german Der Spiegel.
Tatăl diplomatului, generalul-locotenent Alexei Zhalo, ar fi un ofițer de rang înalt al serviciului de contrainformații FSB, care a fost legat de operațiuni secrete împotriva unor opozanți și jurnaliști din Rusia.
Jurnalistul rus în exil Roman Dobrokhotov, editorul publicației The Insider, care a făcut dezvăluiri cheie despre moartea lui Kirill Zhalo, a afirmat că acesta a fost probabil asasinat.
Jurnalistul mai spune că Zhalo Jr. a fost implicat sau știa despre presupusa ucidere a comandantului cecen Zelimkhan Khangoshvili, care a fost împușcat de două ori în cap în parcul Kleiner Tiergarten din Berlin, în august 2019.
Kirill Zhalo își începuse detașarea la Berlin cu două luni înainte de presupusul asasinat, a declarat Roman Dobrokhotov și „a ajuns în cel mai fierbinte moment al pregătirii asasinatului din iunie (2019)”, în timp ce tatăl său a fost, de asemenea, suspectat de o legătură cu asasinatul.
Kirill Zhalo era „el însuși un ofițer FSB, iar faptul că avea un tată implicat în execuții extrajudiciare… acest lucru face ca posibila sa implicare în asasinarea lui Khangoshvili să fie destul de probabilă”.
Dobrokhotov a presupus că, în cadrul investigației privind moartea lui Khangoshvili – care era un om căutat la Moscova – este plauzibil ca el să fi fost abordat de „agențiile de aplicare a legii” germane.
Suspiciunea serviciilor speciale rusești că acesta era gata să coopereze „a fost un motiv suficient pentru a încerca să-l ucidă”, a afirmat jurnalistul rus.
Versiunile alternative ale unei căderi accidentale de pe o clădire a ambasadei sau ale unei sinucideri a agentului FSB „par complet absurde” și sunt „imposibil de crezut”, a spus el.
Cadavrul lui Zhalo a fost repatriat în Rusia a doua zi după ce a fost găsit mort.
Ambasada Rusiei a recunoscut decesul lui Zhalo când presa germană a început să relateze despre caz, o lună mai târziu, și a spus că este vprba despre „un accident tragic” și a menționat că nu va face alte comentarii din „motive etice”.
„Toate procedurile legate de repatrierea trupului diplomatului în țara natală au fost rezolvate cu promptitudine cu autoritățile germane responsabile de aplicare a legii și medicale, în conformitate cu practicile curente”, a precizat ambasada într-un comunicat.
Ambasada a adăugat că „speculațiile apărute în mai multe media occidentale” cu privire la moartea diplomatului sunt „absolut incorecte”.
The post Presă: Agentul secret rus care a „căzut în gol” de pe ambasada din Berlin „ar fi fost executat” appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.


