Reporteri fără Frontiere a deschis în orașul Leopolis, din vestul Ucrainei, un centru pentru asistarea jurnaliștilor aflați în pericol
Organizaţia Reporteri fără Frontiere (RSF) a anunţat vineri deschiderea în oraşul Leopolis, în vestul Ucrainei, a unui centru pentru a asista jurnalişti aflaţi în pericol şi pentru a oferi ajutor mass media ucrainene independente, ca să poată continua să lucreze şi să evite cenzura, transmite EFE.
Centrul pentru Libertatea Presei se doreşte a fi o platformă care oferă echipament de protecţie pentru jurnalişti, îndeosebi veste antiglonţ şi căşti, dar şi un spaţiu prin care să fie oferită asistenţă financiară sau psihologică celor care ar putea avea nevoie de ea, a explicat RSF într-un comunicat.
Centrul este instalat în clădirea International Media Center din Leopolis, unde se are în vedere înfiinţarea unei săli de presă în care jurnaliştii străini să poată lucra de la 8 dimineaţa la 8 seara, cu conexiune la internet, posibilitatea de a transmite în direct şi un refugiu în caz de atac.
Separat, agenţia dpa a relatat că un jurnalist britanic a fost împuşcat şi rănit luni într-o ambuscadă violentă din apropierea capitalei ucrainene. Stuart Ramsay, corespondent şef la Sky News, a fost lovit de un glonţ în spate în timp ce maşina în care se afla împreună cu echipa sa a fost împroşcată cu gloanţe în drum spre Kiev.
Şi cameramanul Richie Mockler a fost nimerit de două ori în vesta antiglonţ înainte ca întreaga echipă să reuşească să scape şi să se adăpostească. Au fost salvaţi ulterior de poliţia ucraineană.
Potrivit informaţiilor, întreaga echipă, din care mai făceau parte jurnaliştii Sky News Dominique van Heerden şi Martin Vowles şi producătorul local Andrii Litvinenko, este acum în siguranţă.
Imagini şocante needitate de la incident au fost difuzate vineri seară la Sky News. În înregistrare se putea vedea cum echipa de jurnalişti se află sub bătaia gloanţelor, iar geamurile maşinii erau făcute ţăndări.
Se crede că atacul a fost comis de o echipă de recunoaştere a unor sabotori ruşi.
Lupte acerbe pentru controlul spațiului aerian ucrainean
Spaţiul aerian este „foarte disputat” între Rusia şi Ucraina, unde situaţia este foarte dinamică şi ucrainenii încearcă să apere cerul ţării, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, citat de EFE.
„Forţele aeriene ucrainene continuă să zboare, încă au rachete aeriene defensive şi le folosesc cu destulă eficienţă”, a declarat Kirby într-o conferinţă de presă la Departamentul Apărării american.
Kirby a calificat drept „extraordinar” modul în care ucrainenii se folosesc de resursele de care dispun.
La rândul lor, „ruşii au suficiente avioane, dar şi rachete, din care au lansat circa 500 de la începerea acestei invazii, ceea ce face ca spaţiul aerian să fie destul de disputat”, a remarcat el.
RIA Novosti: Coridorul umanitar din orașul Mariupol va fi deschis cinci ore
Civililor li se va permite să părăsească oraşul-port Mariupol, din sudul Ucrainei, sâmbătă, în intervalul orar 12:00-17:00, ora Moscovei (11:00-16:00, ora Ucrainei, 09:00 GMT-14:00 GMT), a relatat agenţia de presă rusă RIA, care a citat autorităţile locale, transmite Reuters.
Primăria din Mariupol a anunţat că evacuarea populaţiei civile va începe la ora locală 11:00. Ea va fi efectuată cu autobuze municipale din trei puncte din oraş şi cu autoturisme particulare, care trebuie să respecte strict o anumită rută prestabilită, a menţionat primăria pe contul său de Telegram.
Anterior, Rusia a anunţat sâmbătă că trupele sale, care au încercuit oraşul-port ucrainean de la Marea Azov, vor înceta focul şi vor permite evacuarea civililor.
Rusia va permite formarea de coridoare umanitare în Ucraina
Forţele ruse au anunţat sâmbătă o încetare a focului, de la 10:00 (07:00 GMT), ora Moscovei, pentru a permite deschiderea de „coridoare umanitare” prin care să fie evacuată populaţia civilă din oraşele ucrainene Mariupol şi Volnovaha, din estul Ucrainei, transmite EFE.
„Astăzi, 5 martie, se anunţă o încetare a focului începând cu 10:00, ora Moscovei, şi deschiderea de coridoare umanitare pentru evacuarea civililor din Mariupol şi Volovaha”, a anunţat Ministerul Apărării rus, potrivit agenţiilor de presă ruse, citate de EFE, Reuters şi AFP.
Armata rusă acționează pentru a încercui Kievul și Harkovul
Rusia acţionează pentru a încercui capitala ucraineanã Kiev şi oraşul Harkov, din est, au anunţat sâmbătă forţele armate ucrainene, informeazã dpa. Ofensiva Moscovei a continuat în cea de-a zecea zi a invaziei cu sprijin aerian şi folosirea armamentului de înaltã precizie, a informat armata ucraineanã într-un raport publicat sâmbãtã devreme, relatează Agerpres.
Trupele ruse au continuat să încerce să ajungă la frontierele administrative ale regiunilor Lugansk şi Doneţk pentru a crea un culoar terestru dinspre provincia ucraineană Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014, şi cele două regiuni separatiste proruse.
Apărarea în Kiev a continuat să respingă „ofensiva inamicului” şi să provoace victime în rândul trupelor de invazie, potrivit raportului.
Trupele ruse au continuat să identifice slăbiciunile în apărarea oraşului-port Mariupol, din sudul ţării, a mai menţionat armata ucraineană.
Informaţiile privind luptele nu pot fi verificate din surse independente, notează dpa.
Ministrul rus al Apărării l-a informat pe secretarul general al ONU despre „operaţiune militară specială” din Ucraina
Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, l-a informat vineri pe secretarul general al ONU, Antonio Guterres, despre obiectivele a ceea ce Moscova numeşte o „operaţiune militară specială” în Ucraina, potrivit agenţiei de ştiri Interfax, transmite dpa.
Rusia a folosit arme de înaltă precizie pentru a dezactiva infrastructura militară a Ucrainei, a spus Şoigu.
El a respins, de asemenea, afirmaţiile Ucrainei conform cărora armata rusă a tras în ţinte civile, spunând că forţele ruse au înfiinţat „coridoare umanitare” în zonele aflate sub controlul ei pentru a permite civililor să scape în siguranţă.
Şoigu s-a plâns, de asemenea, că Ucraina a militarizat şi a penalizat populaţia din sud-estul ţării.
Rusia a acuzat în mod repetat Occidentul că înarmează trupele ucrainene, permiţând astfel comiterea de violenţe împotriva populaţiei rusofone din Donbas.
Portul Mariupol este supus unei blocade de către armata rusă
Portul strategic Mariupol din estul Ucrainei este supus unei blocade de către armata rusă şi unor atacuri nemiloase, a declarat sâmbătă primarul, care a cerut înfiinţarea unui coridor umanitar, transmite AFP.
„Deocamdată căutăm soluţii la problemele umanitare şi toate mijloacele posibile pentru a scoate Mariupol din blocada”, a spus Vadim Boitcenko într-un mesaj postat la ora 22:00 GMT pe contul Telegram al primăriei.
„Prioritatea noastră este să stabilim o încetare a focului astfel încât să putem reface infrastructura vitală şi să înfiinţăm un coridor umanitar pentru a aduce alimente şi medicamente în oraş”, a continuat el.
Cucerirea de către forţele ruse a acestui oraş cu o populaţie de aproximativ 450.000 de locuitori, situat pe malul Mării Azov, ar fi un punct de cotitură important în invazia Ucrainei. Ea ar face posibilă realizarea unei joncţiuni între forţele ruse care provin din Crimeea anexată, şi care au ocupat deja porturile cheie Berdiansk şi Herson, şi trupele separatiste şi ruse din Donbas.
Primarul oraşului Mariupol a fost acuzat joi de trupele ruse că vrea ca oraşul să fie asediat pentru că a distrus poduri şi trenuri pentru a împiedica locuitorii să plece.
„De cinci zile, oraşul nostru natal, familia noastră de o jumătate de milion, suportă atacuri nemiloase”, a scris el sâmbătă dimineaţă, făcând apel la continuarea rezistenţei. Potrivit acestuia, oraşul este apărat de unităţi ale armatei ucrainene, de Garda Naţională, de regimentul ultranaţionalist Azov, grăniceri şi infanterie marină.
Consiliul de securitate al ONU se reunește de urgență luni pe subiectul crizei umanitare din Ucraina
Consiliul de Securitate al ONU se va reuni din nou în regim de urgenţă luni, la ora locală 15.00 (20.00 GMT), pe subiectul crizei umanitare declanşate în Ucraina de invazia Rusiei, la cererea Statelor Unite şi a Albaniei, a aflat AFP din surse diplomatice.
La încheierea acestei sesiuni publice vor urma consultări cu uşile închise între cei 15 membri ai Consiliului de Securitate, de data aceasta la cererea Mexicului şi a Franţei, state iniţiatoare a unui proiect de rezoluţie care rămâne nematerializat, a declarat pentru AFP un diplomat, sub condiţia anonimatului.
Proiectul de rezoluţie franco-mexican, a cărui idee a fost lansată duminică de preşedinţia franceză cu perspectiva unui vot marţi care nu a avut loc, urmăreşte să solicite încetarea ostilităţilor, livrarea de ajutor umanitar şi protecţia civililor.
Proiectul a întâmpinat multiple dificultăţi, inclusiv afirmaţia Statelor Unite că nu îl vor sprijini dacă acesta nu va viza în mod direct Rusia ca sursă a crizei umanitare, a declarat pentru AFP un alt diplomat, sub condiţia anonimatului.
Potrivit mai multor surse diplomatice, Franţa şi-a schimbat abordarea în ultimele zile hotărând, ca urmare a criticilor americane dar şi din partea unor europeni, să nu mai fie atât de insistentă în privinţa unui vot rapid asupra textului.
Orice proiect de rezoluţie care acuză Rusia este sortit eşecului deoarece Moscova are drept de veto în Consiliul de Securitate.
Mexic consideră însă, în pofida probabilităţii unui veto din partea Rusiei, că este importantă izolarea internaţională a Moscovei în aventura sa militară.
Ucraineni au aruncat în aer podul care-i leagă de Transnistria
Podul peste râul Cuciurgan a fost aruncat în aer pentru a preveni o invazie în Ucraina din Transnistria, teritoriul Republicii Moldova controlat de separatiști pro-ruși, relatează Europa Liberă.
O înregistrare video apărută pe rețelele de socializare online înfățișează demontarea unui pod la granița cu Ucraina, pe segmentul transnistrean. Imaginile par a fi filmate imediat după o explozie.
Potrivit agenţiei transnistrene Novosti, preluata de Europa Liberă, explozia a avut loc în apropierea oraşului Pervomaisk (PMR) şi a satului Pavlovka (Ucraina), pe podul de cale ferată peste râul Cuciurgan. Surse informate de la Chişinău au confirmat că podul a fost detonat pe câteva porţiuni de serviciul anti-tero al Ucrainei.
Zelenski critică NATO pentru refuzul de a crea o zonă de excludere aeriană asupra Ucrainei
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a arătat foarte nemulțumit vineri de decizia „deliberată” a NATO de a nu crea o zonă de excludere aeriană în Ucraina, în mijlocul unei invazii ruse, transmite AFP, citată de Agerpres.
„Astăzi, conducerea Alianţei a dat undă verde continuării bombardamentelor asupra oraşelor şi satelor ucrainene, refuzând să creeze o zonă de excludere aeriană”, a spus preşedintele Zelenski într-o intervenţie video dată publicităţii de preşedinţia ucraineană.
Miniştrii de externe din statele NATO, care au participat vineri, la Bruxelles, la o reuniune extraordinară consacrată invaziei ruse în Ucraina, s-au exprimat împotriva creării unei zone de excludere aeriană deasupra Ucrainei, solicitată de Kiev.
Zelenski se va adresa sâmbătă Senatului Statelor Unite prin videoconferinţă, a declarat pentru AFP o sursă parlamentară.
Intervenţia online a preşedintelui Ucrainei va avea loc pe Zoom, duminică dimineaţa, ora Washingtonului (14:30 GMT), conform informaţiilor furnizate de Reuters.
În faţa escaladării conflictului din Ucraina, mai mulţi aleşi americani fac apel la administraţia Biden să consolideze răspunsul împotriva Moscovei, în special prin suspendarea importurilor americane de petrol din Rusia, pas pe care Casa Albă a refuzat să-l facă până acum.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
