„Acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă reprezintă, cumva, o şansă istorică pentru că vine în plus faţă de alocaţiile pe care România oricum le avea ca membră a Uniunii Europene, care sunt de peste 30 de miliarde de euro. Cu ambele programe, România este foarte întârziată, inclusiv în ceea ce priveşte absorbţia 2014-2020. Deci avem 29 de miliarde de euro PNRR, avem o alocaţie de peste 30 de miliarde de euro pentru 2021-2027 (…) dar încă România nu a început să implementeze 2021-2027, nu are încheiate acordurile de parteneriat. Acuma cu România domnului Boloş poate că se va accelera, pentru că suntem foarte întârziaţi. Spania şi Franţa au atras deja miliarde de euro atât din PNRR cât şi din 2021-2027, au încheiat primele jaloane în schimb România va trimite prima cerere de plată de-abia în luna mai”, a afirmat europarlamentarul Corina Creţu duminică, în emisiunea Insider Politic, difuzată de Prima Tv.
Fostul comisar european spune că în perioada în care deţinea această funcţie a constatat „lipsa proiectelor mature” dezvoltate de România pentru a accesa bani europeni, ea arătându-se convinsă că România se confruntă şi în prezent cu această problemă, ea vorbind în acest context despre „ideea de a face întotdeauna proiecte mici, doar pentru a mulţumi toţi primarii, fără o viziune de dezvoltare de ansamblu pentru România”.
„În 2019, când am plecat eu din funcţia de comisar, aprobasem toate proiectele pe care România le depusese. Am aşteptat proiectele spitalelor regionale, au fost depuse după ce am plecat eu. Nici acuma nu e depusă cerere de finanţare pentru niciuna din autostrăzi, autostrada Moldova sau Unirii, este vorba de Târgu Mureş-Iaşi – Ungheni. Dec nu sunt depuse cereri de finanţare, e adevărat că am înţeles că se lucrează şi după aceea urmează să fie depuse cererile. În mod normal, se face invers: întâi se cere acordul – am avut un caz din acesta pe tronsonul Sibiu-Piteşti unde Comisia nu a aprobat studiul de mediu şi pe acel tronson nu a putut lua bani europeni, deci s-a finanţat din bugetul naţional pentru că acel tronson nu a fost finanţat. Deci practic România nu a fost pregătită să absoarbă atât de mulţi bani europeni ca alte ţări”, a adăugat Corina Creţu, citata de News.ro.
Ea consideră „absolut vital” având în vedere condiţiile actuale, situaţia geo-politică, România să îndeplinească angajamentele asumate pentru a accesa fonduri europene.
„Aşa era şi cu programele operaţionale, tot timpul spuneau: Comisia ne cere, Comisia ne cere. Comisia cere să îndeplineşti ceea ce tu însuţi te-ai angajat să faci. Deci România are planificată îndeplinirea a peste 200 de investiţii, 215 reforme şi nu s-a realizat până acuma niciun jalon de PNRR”, a mai spus Creţu.
Ea a explicat că pre-finanţarea de 3,7 miliarde de euro primită de România este ceva ce „se dă automat pentru a ajuta statele membre să pornească lucrările, după care vor veni controalele”.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
