Potrivit acestuia, se aprobă contractarea şi/sau garantarea unor finanţări rambursabile interne/externe în valoare totală de până la 185,907.633 de lei, cu o perioadă de maturitate de până la zece ani.
Din această sumă, până la 150 de milioane de lei vor fi alocaţi pentru realizarea investiţiilor publice de interes local. Este vorba despre:
– reabilitarea sistemului de termoficare (şapte obiective însumând 31,6 km) – 50 de milioane de lei;
– reabilitarea sistemului rutier şi a liniilor de tramvai (Şoseaua Pantelimon, între Şos. Iancului şi limita administrativă) – 40 de milioane de lei;
– modernizarea unor artere de penetraţie, străpungeri, supralărgiri şi pasaje rutiere şi pietonale (Penetraţie Splaiul Independenţei – Ciurel – Autostrada Bucureşti-Piteşti) – 30 de milioane de lei;
– consolidarea, reabilitarea, extinderea şi restaurarea faţadei imobilului B-dul Regina Elisabeta nr. 29-31 – 10 milioane de lei;
– Penetraţie Prelungirea Ghencea – Domneşti şi Supralărgire Bulevardul Ghencea, între str. Braşov şi terminal tramvai 41 – 10 milioane de lei;
– modernizarea sistemului rutier şi liniei de tramvai (B-dul Aerogării între Şos. Bucureşti-Ploieşti şi str. Alexandru Şerbănescu) – 5 milioane de lei;
– străpungere B-dul Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu – 5 milioane de lei.
Alte 35,9 milioane lei sunt necesari pentru refinanţarea datoriei publice locale provenită din ratele de capital scadente în semestrul II al acestui an aferente finanţărilor rambursabile contractate direct de Municipiul Bucureşti.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
