De la influenceri la sportivi de performanță, tot mai multe voci promovează peptidele ca soluție pentru slăbit, recuperare după accidentări, întinerire sau chiar echilibru emoțional. În spatele acestui trend în plină expansiune se află însă o industrie insuficient reglementată și numeroase semne de întrebare.
Peptidele sunt lanțuri scurte de aminoacizi, unele produse în mod natural de organism, cu roluri esențiale. Hormonii precum insulina, oxitocina sau vasopresina sunt, de fapt, peptide care reglează procese precum glicemia, comportamentul social sau tensiunea arterială. În ultimii ani, interesul s-a mutat însă spre variante sintetice, utilizate în scopuri terapeutice.
Există deja medicamente aprobate pe bază de peptide, precum semaglutida sau tirzepatida, folosite în tratamentul obezității. Problema apare în cazul produselor neautorizate, vândute online sau pe rețele sociale, adesea pentru auto-injectare și fără control medical, potrivit The Guardian.
Inițial populare în rândul culturiștilor, peptidele au devenit rapid un fenomen mainstream. Substanțe precum BPC-157 sau TB-500, promovate uneori sub denumiri atractive precum „Wolverine stack”, sunt prezentate ca soluții pentru regenerare rapidă. Alte peptide, precum CJC-1295 sau ipamorelin, sunt asociate cu creșterea masei musculare, în timp ce GHK-Cu este promovat pentru efecte anti-aging.
Cu toate acestea, dovezile științifice sunt limitate. Majoritatea studiilor existente sunt realizate pe animale sau în laborator, iar datele privind efectele asupra oamenilor sunt insuficiente sau inexistente. De exemplu, cercetările sugerează un potențial al BPC-157 în regenerarea țesuturilor, dar fără studii clinice solide pe oameni. În cazul TB-500, nu există deloc studii pe subiecți umani, iar substanța este interzisă în sport.
Pe lângă lipsa de dovezi, există și riscuri.
„Pentru fiecare medicament aprobat, există multe altele care nu au demonstrat beneficii sau au fost respinse din motive de siguranță”, avertizează profesorul Adam Taylor.
Produsele necontrolate pot conține impurități sau endotoxine bacteriene, cu potențial periculos.
Un alt aspect critic este dezechilibrul pe care aceste substanțe îl pot produce în organism. Nivelurile peptidelelor sunt atent reglate în mod natural, iar intervențiile externe pot afecta multiple procese biologice. În plus, există îngrijorări teoretice legate de stimularea unor mecanisme implicate în dezvoltarea tumorilor.
Din punct de vedere legal, situația este ambiguă. În Marea Britanie, multe peptide nu sunt clasificate drept medicamente, dar orice produs promovat cu beneficii terapeutice trebuie autorizat. Autoritățile avertizează că etichetele de tip „doar pentru cercetare” nu protejează vânzătorii de sancțiuni.
Vă mai recomandăm să citiți și:
Plasturii wellness, noul accesoriu pe care medicii îl compară cu un ceai scump
Industria „wellness-ului vaginal”: Marketing agresiv și riscuri pentru sănătate
De ce ne este atât de greu să nu facem nimic?
Când mâncarea devine tratament medical
Articolul Peptidele, noul „miracol” din wellness. Promisiuni mari, riscuri pe măsură apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
