După un indicator armonizat utilizat la nivelul Uniunii Europene, preţurile de consum din Germania au crescut în octombrie cu 11,6% în ritm anual, în timp ce BCE majorează dobânzile într-un moment în care blocul comunitar se îndreaptă spre recesiune, ceea ce pune o presiune imensă asupra bugetelor gospodăriilor, scrie Agerpres.
Conform sondajului realizat în perioada 8-18 noiembrie, 12 experţi au anticipat că preţurile locuinţelor în Germania ar urma să scadă anul viitor în medie cu 3,5%, o schimbare semnificativă faţă de avansul de 0,5% previzionat în august. În 2024 se aşteaptă un declin de 0,5%, urmat de un avans de 1% în 2025.
Dar când au fost întrebaţi de şansele unei prăbuşiri a pieţei imobiliare în 2023, 11 respondenţi au apreciat ca fiind scăzute şi doar unul a spus că ar fi ridicate.
„Reducerea cererii pentru împrumuturi ipotecare şi scăderea puterii de cumpărare indică o modificare a pieţei imobiliare. Ne aşteptăm mai degrabă la o corecţie semnificativă şi nu la o prăbuşire a preţurilor locuinţelor”, a apreciat Carsten Brzeski de la ING.
Totuşi, media răspunsurilor la întrebarea: „cât de mult ar putea scădea preţurile de la o valoare maximă la o valoare minimă” a fost 10%.
„În primul trimestru din 2022 s-a înregistrat din nou o creştere ridicată faţă de anul precedent, iar comparativ cu aceste valori un declin de 10% este destul de realist”, a explicat Jörg Utecht de la Interhyp.
Totuşi, declinul nu va fi suficient pentru a face piaţa imobiliară accesibilă, susţin experţii.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
