Chiar dacă inflaţia din Ungaria este mai mare decât cea din România, chiar dacă forintul s-a prăbuşit pur si simplu în ultimele luni, chiar dacă dobânda cheie în Ungaria este de 13% faţă de 6,75% în România, ţara noastră se împrumută pe piaţa internă la costuri similare cu cele ale vecinilor unguri. Mai exact, dacă Ungaria plăteşte 8,49% la titlurile de stat emise pe 10 ani, România plăteşte 8,16%, la acelaşi tipuri de bonduri, potrivit site-ului http://www.worldgovernmentbonds.com/.
Mai mult încă, la emisiunea de săptămâna trecută, de pe 17 noiembrie 2022, Ministerul Finanţelor s-a împrumutat cu 967,5 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 143 de luni, la un randament mediu de 8,29% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).
Potrivit aceluiaşi site de date statistice, Bangladesh se împrumută cam la acelaşi nivel cu România, plătind cu 8,265% pentru 10 ani, în timp ce, Peru şi Serbia se împrumută ceva mai ieftin decât România, cu 8,02% Peru şi 8,056% Serbia. Menţionăm că, în afară de Ungaria, care are acelaşi rating ca şi România, dar cu perspectivă stabilă, faţă de cea negativă deţinută de România, toate celelalte ţări au un rating mai mic decât al ţării noastre, situându-se în categoria junk.
„Suntem într-un context cu inflație ridicată și așteptări inflaționiste ridicate. Băncile centrale reacționează crescând ratele dobânzilor și asta crează un comportament foarte volatil pe partea investițională. Avem un nivel ridicat al bufferului care ne dă un sentiment de confort”, a spus de curând Ștefan Nanu, directorul general al Trezoreriei Statului la o conferinţă de presă de profil.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
