Rusia respinsese deja acuzaţiile preşedintei Republicii Moldova, Maia Sandu, conform căreia Moscova încearcă să destabilizeze situaţia.
Președintele Republicii Moldova a acuzat luni în timpul unei conferințe de presă Federația Rusă că plănuia să destabilizeze Republica Moldova cu scopul schimbării puterii de la Chişinău. Aceste intenții au fost confirmate de instituțiile statului moldovean.
Potrivit Maiei Sandu, planul prevedea implicarea unor diversionişti cu pregătire militară, camuflaţi în civili, care urmau să întreprindă acţiuni violente, atacuri asupra unor edificii ale statului şi luări de ostatici.
„Prin acţiuni violente, mascate sub proteste ale aşa-numitei opoziţii, urma să se forţeze schimbarea puterii de la Chişinău. Documentele recepţionate de la partenerii noştri ucraineni demonstrează o bună documentare a locaţiilor şi aspectelor logistice pentru organizarea acestor activităţi subversive. De asemenea, planul presupune folosirea persoanelor din afara ţării pentru acţiunile cu caracter violent. Materialele conţin instrucţiuni despre regulile de intrare în Republica Moldova pentru cetăţeni ai Federaţiei Ruse, Republicii Belarus, Serbiei şi Muntenegru”, a declarat luni Maia Sandu.
„Vă asigur că instituţiile statului lucrează la prevenirea acestor provocări şi ţin situaţia sub control’, a dat ea asigurări.
Parlamentul de la Chişinău a aprobat săptămâna aceasta un nou guvern pro-occidental, condus de premierul Dorin Recean, care a promis că va revigora economia şi va orienta ţara către Uniunea Europeană.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
