Vânzările de bere fără alcool sau cu conţinut redus de alcool au crescut anul trecut cu 5,1%, până la 236 de milioane de lei, arată calculele Ziarului Financiar făcute pe baza datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor.
Vânzările de bere fără alcool sau cu conţinut redus de alcool au crescut anul trecut cu 5,1%, până la 236 de milioane de lei, arată calculele ZF făcute pe baza datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor.
Ritmul de creştere a scăzut considerabil în 2020, an marcat de pandemia de COVID-19, dat fiind că în anul anterior avansul era de peste 20% pentru acest tip de băuturi.
Totuşi, berea fără alcool sau cu conţinut redus de alcool este singurul segment din piaţa totală a acestei băuturi care a crescut în pandemie.
Oamenii au consumat mai mult alcool acasă
Există un plus – mai mic, de 1,2% – şi în volum (litri), fapt ce indică în realitate că există un apetit crescut pentru astfel de licori, creşterea în valoare fiind influenţată şi de evoluţia preţurilor.
În pandemie, vânzările de băuturi alcoolice în general şi de bere în particular au fost afectate de închiderea temporară a HoReCa şi de funcţionarea cu restricţii a restaurantelor şi barurilor în restul timpului.
Creşterea pe care o înregistrează berea fără alcool indică faptul că oamenii au consumat mai mult acasă.
Acest segment reprezintă doar circa 2% din toată piaţa în volum şi 2,3% în valoare, dar ponderea creşte în ambele cazuri, încă o dovadă că tipul acesta de băutură câştigă teren. Tocmai de aceea şi producătorii de bere se întrec în a lansa sortimente diferite fie fără alcool, fie cu conţinut mai redus de alcool şi cu felurite arome.
Piaţa de bere este împărţită în mai multe segmente, însă de departe cel mai mare este cel de bere lager, care reprezintă 97% din vânzări.
Pe poziţiile următoare se află berea fără alcool sau cu conţinut redus de alcool, berea neagră şi stoutul.
În total, românii au cheltuit 10,5 mld. lei pe bere anul trecut, cu 2,3% mai puţin ca în 2019. Vânzările în magazine au crescut, dar insuficient pentru a compensa declinul HoReCa.
Cifrele se referă la vânzările de bere, adică la sumele plătite de oameni în magazine şi restaurante. Este astfel vorba de preţuri cu TVA, cu adaos comercial, nu de cele de fabrică. De aceea, valoarea e diferită de businessul cumulat al producătorilor de bere. Preţul de la poarta fabricii poate fi de 2-3 sau chiar 4-5 ori mai mic decât cel plătit de consumator.
Plus că la producţie se adaugă şi o serie de importuri făcute de alţi jucători, însă această valoare e mică, românii preferând berea de producţie locală.
Articolul Cât au cheltuit românii pe bere anul trecut. Ce tip a fost consumat cel mai mult în pandemie apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
