Oamenii care votează trăiesc mai mult. Finlandezii care au votat la alegerile parlamentare din 1999 au avut șanse mai mari să fie încă în viață în decembrie 2020, în comparație cu cei de vârstă similară care au ales să nu voteze.
Rezultatul confirmă observațiile anterioare conform cărora votanții tind să fie mai sănătoși decât cei care nu participă la alegeri, o corelație chiar mai puternică decât cea asociată nivelului de educație. Deși nu se poate spune că votul în sine prelungește viața, studiul ridică întrebări interesante despre legătura dintre implicarea civică și sănătate.
Numeroase cercetări au arătat că participarea la vot, inclusiv la alegerile locale, este asociată cu o stare de sănătate mai bună ulterior. În unele țări, precum SUA, această legătură a fost recunoscută chiar de Asociația Medicală Americană, care promovează accesul echitabil la procesul electoral. În cazul Finlandei, baza extinsă de date demografice a permis o analiză de lungă durată: cercetătorii de la Universitatea din Helsinki au comparat listele electorale din 1999 cu registrele de decese până în 2020.
Au fost incluși în studiu finlandezii de peste 30 de ani din 1999: 72% dintre ei votaseră, rezultând un eșantion de 3,19 milioane de persoane. După aproape 22 de ani, o treime dintre aceștia muriseră, dar cei care nu votaseră erau semnificativ mai numeroși printre decedați. Chiar și după ajustarea pentru vârstă, riscul de deces a fost cu 73% mai mare la bărbații care nu au votat și cu 63% mai mare la femeile care s-au abținut. Așadar, oamenii care votează trăiesc mai mult.
Oamenii care votează trăiesc mai mult, dar de ce?
De obicei, un nivel educațional ridicat este corelat cu participarea la vot și cu o stare de sănătate mai bună. Totuși, ajustarea datelor pentru nivelul de educație a redus doar cu câteva procente riscul crescut al celor care nu au votat. Pentru cei fără studii superioare, simplul fapt de a fi votat în 1999 a redus riscul de deces mai mult decât obținerea unei diplome universitare, un gest mai simplu, dar, se pare, mai benefic. Legătura a fost cea mai puternică în rândul bărbaților cu vârste sub 50 de ani și s-a remarcat mai ales în cauze de moarte externă, precum accidentele sau violența.
Desigur, este improbabil ca simpla prezență la vot să fie cauza directă a unei vieți mai lungi. Cel mai probabil, factorii care îi fac pe oameni să voteze se suprapun cu cei care contribuie la o sănătate mai bună și o speranță de viață mai mare. Totuși, cercetarea poate oferi indicii prețioase despre ce trăsături sociale sau psihologice se regăsesc la persoanele mai longevive.
O tendință confirmată și în alte țări
Unii oameni care nu au votat ar fi putut fi împiedicați să participe din cauza bolilor sau a dizabilităților, factori ce cresc natural riscul de deces, însă acest lucru nu pare să explice întreaga diferență observată. Autorii subliniază că votul este o formă de „capital social”, asociat cu beneficii asupra sănătății. Participarea civică stimulează conexiunile sociale, motivația și sentimentul de apartenență, toate cu efecte pozitive asupra longevității, scrie IFL Science.
Cercetătorii sugerează chiar ca medicii să-i întrebe pe pacienți dacă votează, nu pentru a le analiza opțiunile politice, ci pentru că abandonarea obiceiului ar putea fi un semn timpuriu al declinului stării de sănătate.
Deși rezultatele Finlandei nu pot fi extrapolate complet la alte țări, unele locuri fiind chiar periculoase pentru alegători, studiile similare din SUA și Europa confirmă tendința. Așadar, data viitoare când îți lipsește motivația să mergi la urne, poate merită să te gândești că votul nu e doar un gest civic, ci și unul potențial benefic pentru viață.
Studiul este publicat în revista Journal of Epidemiology & Community Health.
Vă recomandăm să citiți și:
Cercetătorii au realizat topul mâncărurilor nesănătoase pentru creier
Fericirea de a fi singur: Cum îi convingi pe ceilalți că ești complet așa cum ești
Terapia care îi ajută pe insomniaci să doarmă fără pastile
Articolul Indiferent de opțiunea politică, se pare că oamenii care votează trăiesc mai mult apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
