Amfiteatrul roman de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost redeschis publicului după finalizarea unui proiect european de conservare și restaurare.
Potrivit unui comunicat al Consiliului Județean Hunedoara, amfiteatrul a fost restaurat printr-un program finanțat prin POR 2014–2020 și Programul Regional Vest 2021–2027.
„Intenția noastră a fost aceea de a conserva ruina și de a permite vizitatorilor, de aici înainte, să o perceapă, să o viziteze, să aibă experiența acestui spațiu așa cum a fost timp de 100 de ani. Însă nu ne-am limitat la conservare, ci am adăugat încă un strat, cel de interpretare. În general, ruinele nu sunt explicite, nu-și spun povestea în întregime fără un ajutor. Este ceea ce vedem deasupra ruinei, structura aceasta metalică, al cărei rol este, în primul rând, de a restitui monumentului caracterul său de spațiu introvertit, întors către centru, către arenă. Rolul acestor structuri este acela de a permite publicului să asiste la reprezentații, deci de a restitui monumentului funcțiunea originară. Asta am făcut și noi aici. Este singurul monument arheologic din România care permite o astfel de recuperare a funcțiunii originare, păstrând în același timp caracterul nealterat al ruinei. Vorbim, așadar, de o intervenție complexă, care conține două straturi principale: conservarea și punerea în valoare, respectiv interpretarea”, a explicat Ștefan Bâlici, președintele Ordinului Arhitecților din România.
„Au ales să critice în loc să înțeleagă, să judece în loc să se informeze”
Lucrările efectuate au inclus punerea în siguranță a structurii, conservarea și restaurarea vestigiilor, reconstituirea unor elemente arhitecturale esențiale, amenajarea gradenelor și a scenei, instalarea unui sistem de iluminat arhitectural, panotaj și signaletică modernă, precum și amenajări exterioare care facilitează accesul și vizitarea monumentului.
„Au fost exprimate opinii, în spațiul public, de așa-ziși specialiști sau, pur și simplu, de comentatori de serviciu, care au ales să critice în loc să înțeleagă, să judece în loc să se informeze. Răspunsul firesc vine prin fapte, prin transparență, prin profesionalism și prin deschidere. De aceea, astăzi, vocea a aparținut celor care au gândit proiectul și l-au dus la bun sfârșit. Noi am obținut finanțarea, valoarea totală a proiectului fiind de 22 de milioane de lei, iar specialiștii și-au spus cuvântul! Am demonstrat, prin această lucrare, că atunci când știința, experiența și respectul față de istorie se împletesc, rezultatul este o intervenție de referință asupra patrimoniului cultural. Mulțumesc Institutului Național al Patrimoniului, ADR Vest, echipei de proiectare, muzeografilor și tuturor celor implicați în reușita acestui demers. Astăzi, Amfiteatrul de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa renaște, spre bucuria noastră și a tuturor celor care prețuiesc istoria”, a declarat Laurențiu Nistor, președintele Consiliului Județean Hunedoara.
Vizitatorii au beneficiat de acces gratuit, tururi ghidate și prezentări susținute de specialiștii care au lucrat la proiect.
Articolul Amfiteatrul roman de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, redeschis pentru public apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
