Holmes, în vârstă de 37 de ani, a obţinut aproape un miliard de dolari după ce a lansat un start-up care a promis că va reuşi să efectueze analize de sânge complete folosind doar câteva picături din sângele pacientului. Ea a respins în permanenţă acuzaţiile procurorilor.
Elizabeth Holmes, care a născut înainte ca procesul să înceapă în urmă cu aproape patru luni şi care nu este reţinută, va putea să facă apel împotriva verdictului de vinovăţie şi a oricărei sentinţe impuse de tribunal.
Infracţiunile comise pot atrage o pedeapsă maximă de 20 de ani de închisoare, dar observatorii cred că judecătorul, Edward Davila, va impune probabil o pedeapsă considerabil mai redusă, dat fiind că Holmes nu are antecedente.
Compania Theranos a promis să schimbe radical testarea sângelui, motiv pentru care valoarea sa de piaţă a crescut accelerat până la circa 9 miliarde de dolari. Tehnologia promisă ar fi permis efectuarea a sute de teste pe doar câteva picături de sânge.
Bula s-a spart datorită unui avertizor de integritate şi a investigaţiilor jurnalistice, efectuate iniţial de Wall Street Journal. Unii observatori văd în acest scandal exemplul perfect al aspectelor negative ale culturii hiper-mediatizării din Silicon Valley.
The post Antreprenoarea americancă Elizabeth Holmes, a cărei companie Theranos promitea teste de sânge revoluționare, a fost declarată vinovată pentru escrocherie appeared first on Economica.net.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
