”Este o problemă care nu s-a rezolvat de 30 de ani. Trebuie să fie odată asumată. În momentul de față nu este prevăzută în master-plan și în PNRR. Ca atare nu poate fi finanțată din fonduri europene. Soluția discutată a fost un parteneriat public – privat. Vom anunța o decizie pentur autostrada Comarnic – Brașov cât de curând”, a declarat premierul Nicolae Ciucă, potrivit presei locale.
Anunțul premierului este criticat însă de către deputatul USR Cătălin Drulă, care amintește că pentru realizarea acestei autostrăzi este un contract de proiectare în derulare, finanțat din fonduri europene.
Totodată, Drulă acuză proiectantul Consitrans că a venit cu o „primă variantă de traseu ‘la mișto’, total neserioasă, cu o variantă de tunel de 14 km pe sub Prahova în zona Câmpina – complet aberantă tehnic” și foarte costisitoare.
Reprezentantul USR mai susține că autostrada prin Valea Prahovei poate beneficia de finanțare din fonduri europene și pentru construcție.
Autostrada Ploiești – Comarnic – Brașov urma să fie construită prin PPP și în mandatul fostului premier Viorica Dăncilă, însă după ce fusese selectată o asociere de constructori din China și Turcia, contractul nu a mai fost semnat. Din 2004 au mai fost încă alte trei tentative de construire a autostrăzii montane prin PPP/concesiune.
Deși în România ar fi o premieră, soluția PPP-ului – prin care șoferii plătesc taxe speciale pentru a utiliza autostrăzile construite din banii constructorilor – a fost aplicată pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere în multe țări occidentale.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
