„După cum se vede, s-au pus stâlpii de iluminat aproape pe toată lungimea viaductului (cred ca mai trebuie câțiva în zona unde este culeea dinspre Slatina), se montează panourile fono, se cară grinzile depozitate lângă râul Olt (acum, mai nou câte două grinzi pe fiecare transport). Am văzut o echipă și în zona subtraversării de la Găneasa și, până în coadă, cred că s-a început lucrul serios pe toata lungimea T2, de la 1 februarie 2022, de când au revenit băieții de la UMB la treabă. Forța UMB! Hai că nu mai e prea mult!”, scrie autorul imaginilor pe forumul PeUndeMerg.

Un alt pasionat de infrastructură comentează la rândul său cu privire la aspectul panourilor fonoabsorbante, sperând ca UMB să inițieze un trend în domeniu: „cât de bine arată fonoabsorbantele multicolore. Poate „fură” și alti constructori ideea și nu mai pun din alea albastre”.

Tronsonul 2 al Drumului Expres Craiova – Pitești, în lungime de 40 de kilometri, ar urma să fie finalizat în al doilea trimestru al acestui an, conform celor mai recente estimări oficiale.
Cele două loturi ale tronsonului 2 sunt construite de grupul UMB și sunt realizate în proporție de circa 92,55% (lotul 1), respectiv 93,72% (lotul 2), conform celor mai recente date de pe harta CESTRIN.
CITEȘTE ȘI „Autostrada Ford”: În 2024 se va putea circula integral pe cei 121 de km ai primului drum expres din România – șeful CNAIR

FOTO: Drumul Expres Craiova – Pitești, tronson 2, constructor UMB ( sursa: cmonea69, user al forumului PeUndeMerg)
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
