„Anulează Raportul de anulare a procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică Elaborare Studiu de Fezabilitate «DRUM DE MARE VITEZĂ CRAIOVA – DROBETA TURNU SEVERIN – LUGOJ», nr. 24/3018/ 22.03.2022 și actele subsecvente acestuia, inclusiv adresele de comunicare nr. 21841/22.03.2022 și nr. 21834/22.03.2022, în termen de 15 zile de la comunicarea prezentei”, se arată în decizia CNSC din 12 mai 2022.
Pe 22 martie, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anulat licitația pentru studiul de fezabilitate necesar construirii drumului de mare viteză Craiova – Lugoj, parte a „Autostrăzii Sudului”.
„Abateri grave de la prevederile legislative afectează procedura de atribuire sau este imposibilă încheierea contractului”, se arată în informarea publicată pe 22 martie în SEAP cu privire la anularea licitației.
În cazul acestei licitații, CNSC a admis pe 11 februarie contestația clujenilor de la Explan. CNSC obliga atunci CNAIR la continuarea licitației cu reanalizarea ofertei asocierii conduse de Egis, declarată inițial câștigătoare. Decizia CNSC din luna februarie a fost însă atacată în instanță.
Pe 22 decembrie 2021, CNAIR a desemnat câștigătorul pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate necesar construcției drumului de mare viteză Craiova – Drobeta Turnu Severin – Lugoj. „Ofertantul desemnat câștigător era Asocierea EGIS ROMANIA SA – SEARCH CORPORATION S.R.L.– ITALROM INGINERIE INTERNATIONALA SRL – GEOSTUD S.R.L. – ECO GEODRUM S.R.L. – EGIS INTERNATIONAL SAS”, anunța atunci CNAIR.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
