Conform analizei de piaţă, numărul maşinilor electrice şi full hybrid comercializate pe plan local, în intervalul ianuarie – iulie 2022, a fost de 14.485 de unităţi, dintre care 5.560 de exemplare (38,1%) sunt reprezentate de modelele electrificate 100% (BEV), 2.145 de exemplare (14,8%) hibride cu încărcare la priză (PHEV), iar 6.820 de exemplare (47.1%) din categoria Full Hybrid.
Statistica APIA relevă faptul că, în topul celor mai comercializate autoturisme electrice, conduce Dacia (cu modelul Spring) – cu 2.982 de unităţi (+900% faţă de primele 7 luni din 2021), urmată de Volkswagen – cu 458 de exemplare (+24,1%), Tesla (425, +900%), Hyundai (357, +227,5%), Merceded-Benz (187, +297,9%), Renault (163, +59,8%), BMW (140, +70,7%), Skoda (130, +132,1%), Peugeot (106, +37,7%) şi Fiat (93, +520%).
În acelaşi timp, cele mai multe autoturisme full hibride vândute în România, din ianuarie şi până la finele lunii iulie, au fost comercializate de: Toyota – cu 4.696 de unităţi, Hyundai (574), Ford (551), Honda (460), Renault (287), Lexus (107), Kia (67), Suzuki (35), Mazda (31) şi Subaru (12).
De asemenea, în topul vânzărilor de autoturisme plug-in hybrid, Mercedes-Benz era pe prima poziţie, cu 422 de unităţi comercializate, urmată de Ford cu 259 de exemplare, BMW (231), Hyundai (225), Volvo (198), Renault (146), Skoda (106), Jeep (103), Mitsubishi (99) şi Volkswagen (87).
Cât priveşte situaţia vânzărilor de autoturisme ecologice în iulie vs iunie 2022, datele APIA relevă 2.632 de unităţi comercializate, faţă de 2.455, precum şi o cotă de piaţă în uşoară scădere, la 22%, de la 22,5%.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
