Este a patra majorare din tot atâtea luni şi reprezintă cea mai agresivă politică monetară din Europa.
Dobânda de 1,8% vine după majorări lunare cu 30 de puncte de bază în iunie-august şi una de 15 de puncte de bază în septembrie.
Deşi Ungaria a avut cea mai agresivă înăsprire a politicii monetare din UE în timpul verii, oficialii Băncii Centrale au încetinit de atunci campania, citând ameninţările la adresa redresării economiei în urma unui nou val al pandemiei de coronavirus.
Polonia şi Cehia au răspuns luna aceasta la majorarea preţurilor cu creşteri mai ample ale dobânzilor, în timp ce România s-a alăturat majorând dobânda de la 1,25% la 1,50%, după ce inflaţia a atins cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani.
Forintul s-a depreciat cu 2% faţă de euro de la reuniunea din septembrie a NBH, atingând luni cel mai redus nivel din ultimele şase luni.
Majorarea preţurilor în Ungaria, care înregistrează deja cel mai rapid ritm de creştere începând din 2012, ar urma să continue tendinţa ascendentă după măsurile adoptate de Guvern înainte de alegeri, inclusiv majorarea salariului minim cu 20%.
Înăsprirea politicii monetare „este departe de a se fi încheiat”. NBH va continua să majoreze lunar dobânda, atât timp cât va fi necesar, iar înăsprirea politicii monetare va continua şi în 2022, a apreciat adjunctul guvernatorului NBH, Barnabas Virag.
The post Banca Națională a Ungariei a crescut din nou rata dobânzii de referință appeared first on Economica.net.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
