Cu doar câțiva ani înainte de infama erupție a Muntelui Vezuviu, o broască țestoasă gestantă și-a găsit sfârșitul înainte de a-și vedea puiul. Printre ruinele din Pompeii, arheologii au descoperit rămășițele broaștei țestoase gestante care a fost strivită sub o casă, după un cutremur care a lovit orașul roman în anul 62 d.Hr., înainte de erupția vulcanică devastatoare din anul 79 d.Hr.
Recenta descoperire a fost scoasă la iveală în timpul săpăturilor din băile Stabian din Pompeii, un complex de piscine și spa-uri cu apă încălzită, de către o echipă de la Universitatea Liberă din Berlin, Universitatea Napoli L’Orientale, Universitatea din Oxford și situl arheologic din Pompeii.
Datarea straturilor arheologice arată că mica broască țestoasă a murit în timpul reconstrucției clădirilor care a avut loc între cutremur și erupție, sugerând că reptila gestantă a intrat în spațiul abandonat pentru a se refugia.
În ruinele structurii lovite de cutremur, arheologii au descoperit rămășițele crăpate ale unei broaște țestoase neobișnuit de mici, la o dată cu puțin anterioară erupției din 79 d.Hr.
Ultima zi a orașului Pompeii a rămas în istorie
„În mod evident, nu toate casele au fost reconstruite, iar zonele, chiar și cele centrale ale orașului, au fost puțin frecventate, atât de mult încât au devenit habitatul animalelor sălbatice.
În același timp, extinderea băilor este o dovadă a marii încrederi în reconstrucția orașului Pompeii după cutremur, doar pentru a fi zdrobită într-o singură zi, în anul 79 d.Hr.”, a declarat Gabriel Zuchtriegel, directorul general al Parco Archeologico Pompei, într-un comunicat.
Femelele mature ale acestei specii au, de obicei, o cochilie care măsoară peste 20 de centimetri, dar cochilia acestui exemplar avea un diametru de doar 14 centimetri.
În ciuda staturii sale mici, broasca țestoasă era însărcinată, având un singur ou care nu fusese încă depus. În mod normal, țestoasele depun între unul și șase ouă într-un cuib.
Muntele Vezuviu a dezlănțuit o furtună de foc mortală
Cu toate acestea, în cazul în care condițiile de cuibărit nu sunt tocmai potrivite, ele au puterea de a-și păstra ouăle pentru anii următori.
Chiar dacă ar fi supraviețuit acestei perioade de refugiu, Muntele Vezuviu a erupt în anul 79 d.Hr., dezlănțuind o furtună de foc mortală de cenușă fierbinte și resturi vulcanice asupra orașelor Pompeii și Herculaneum.
Ultima zi a orașului Pompeii a rămas în istorie și a inspirat nenumărate studii științifice care au explorat trecutul vibrant al orașului și sfârșitul său tragic.
„Broasca țestoasă adaugă o piesă la acest mozaic de relații între cultură și natură, comunitate și mediu care reprezintă istoria Pompeiului antic”, a declarat Zuchtriegel, scrie IFL Science.
Vă recomandăm să mai citiți și:
Cercetătorii au secvențiat, în premieră, genomul unui om din orașul antic Pompeii
Cercetătorii au reconstruit o casă din orașul antic Pompeii în realitatea virtuală
Descoperire „unică și fără precedent pentru Italia”. O trăsură ceremonială, dezgropată la Pompeii
Articolul Broască țestoasă gestantă, veche de 2.000 de ani, descoperită la Pompeii. Rămășițele îi surprind pe arheologi apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
