După doi ani de scădere, Bulgaria a consemnat din nou o creștere a insolvențelor corporative în 2025, numărul acestora ajungând la 830 de cazuri, comparativ cu 719 cu un an înainte, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 16%.
Cele mai afectate sectoare sunt comerțul, turismul și ospitalitatea, aproximativ 3.200 de angajați fiind afectați de falimente, potrivit celei mai recente analize a asociației de protecție a creditorilor Creditreform, publicată marți. Relativ puține companii din Bulgaria recurg la proceduri de insolvență, deoarece acestea sunt de obicei îndelungate și complexe, explică organizația, informează BTA.
Într-un context regional mai larg, Europa Centrală și de Est nu a înregistrat o creștere generală a falimentelor în 2025. Dimpotrivă, numărul cazurilor a scăzut cu 7,1%, la 36.939, față de 39.746 în 2024, nivelurile apropiindu-se de cele din 2020.
În opt dintre cele douăsprezece țări analizate s-a înregistrat o scădere a insolvențelor, variind de la 19,4% în Croația la 0,6% în Polonia. Creșteri au fost înregistrate doar în patru țări – pe lângă Bulgaria, și în România, Slovenia și Cehia, cea mai puternică majorare fiind în Bulgaria (15,9%) și în Cehia (11,5%).
Potrivit analizei, cele mai afectate sectoare din Europa Centrală și de Est sunt comerțul și serviciile. Comerțul reprezintă 33,7% din cazurile de insolvență, în scădere față de 35,5% în 2024, în timp ce ponderea serviciilor a crescut de la 31,4% la 32,7%. Aproximativ unul din cinci falimente este în sectorul construcțiilor, fiind observate diferențe semnificative între țări.
În Europa de Vest, anul 2025 a înregistrat cel mai mare număr de falimente corporative din ultimele peste două decenii. Potrivit analizei, numărul acestora a ajuns la 197.610, o creștere de 4,8% față de 188.623 de cazuri cu un an înainte.
„Criza nu este doar ciclică, ci structurală. Comerțul global slab și riscurile geopolitice apasă asupra companiilor europene. În același timp, prețurile ridicate la energie și birocrația le limitează competitivitatea”, a comentat Patrick-Ludwig Hantzsch de la Creditreform.
Potrivit lui Gerhard Weinhofer, șeful Creditreform Österreich, nivelul falimentelor din Europa de Vest l-a depășit deja pe cel de după criza financiară din 2008-2009. După o creștere puternică în 2023 și 2024, ritmul începe să încetinească, dar tendința pentru 2026 rămâne incertă, cu o probabilitate de nouă creștere.
Cea mai puternică creștere a falimentelor din Europa de Vest a fost înregistrată în: Elveția (35,3%), urmată de Grecia (24,4%), Finlanda (12,1%) și Germania (8,8%).
În Austria, creșterea a fost de 4,3%, în timp ce țări precum Olanda, Irlanda și Norvegia au înregistrat scăderi.
Pe sectoare, în Europa de Vest, cea mai mare creștere a fost înregistrată în servicii (8,7%), urmată de producție (3,6%) și comerț, inclusiv ospitalitate și servicii alimentare (3%). În construcții, numărul insolvențelor a rămas aproape neschimbat.
În Statele Unite, numărul falimentelor corporative în 2025 a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani – 31.810 cazuri, o creștere de 5,3% față de anul precedent. Analiștii indică drept principali factori dobânzile ridicate și condițiile mai stricte de creditare, care îngreunează redresarea companiilor aflate în dificultate.
Articolul Bulgaria a depășit România la cea mai mare creștere a falimentelor din Europa Centrală și de Est apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
