Canada și Danemarca își împart o mică insulă arctică, punând capăt unei disputei privind dreptul de proprietate care a ținut aproape jumătate de secol.
Danemarca și Canada vor împărți mica insulă nelocuită din Arctica cunoscută sub numele de Insula Hans, punând capăt unei dispute de aproape 50 de ani privind proprietatea, într-un act de diplomație în mare parte simbolic, menit să evite tensiunile în Marele Nord.
Cei doi aliați din NATO au fost implicați într-o dispută asupra insulei, situată la distanță egală între Groenlanda și insula Ellesmere din Canada. Dezbaterea a început în 1971.
Canada și Danemarca vor împărți insula de 1,2 kilometri pătrați
Groenlanda este un teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei. Acesta le permite danezilor să gestioneze anumite domenii, inclusiv politica externă și cea de securitate.
Canada și Danemarca vor împărți insula de 1,2 kilometri pătrați în două părți aproape la fel de mari, de-a lungul unei crăpături naturale de pe stâncă, potrivit unui acord publicat marți de Ministerul de Externe din Danemarca.
Unii consideră că această înțelegere pașnică este un semn al apropierii statelor NATO din zona arctică, deoarece izolarea Rusiei din cauza invaziei sale în Ucraina a ridicat probleme de securitate după decenii de calm în regiune, anunță Reuters.
Insula poartă numele exploratorului Hans Hendrik
„Este într-adevăr un semnal pentru celelalte părți cu interese acolo sus, că aceasta este calea de urmat. Nu știu dacă acest lucru este realist atâta timp cât Rusia este implicată”, a declarat pentru Reuters istoricul militar de la Colegiul Regal de Apărare din Danemarca, Soren Norby.
Insula poartă numele exploratorului groenlandez Hans Hendrik, care a luat parte la prima expediție pe insulă în 1853. Se numește Tartupaluk în limba groenlandeză, care se traduce prin „în formă de rinichi”.
Niciuna dintre țări nu a știut despre revendicarea celeilalte asupra insulei până la o întâlnire bilaterală organizată în 1971 pentru a discuta despre granițele teritoriale.
Începând cu anii 1980, oficiali, oameni de știință și soldați din Danemarca și Canada au vizitat insula, îndepărtând pe rând steagul celeilalte țări și ridicându-l pe al lor.
Canada și Danemarca au stabilit cea mai lungă graniță maritimă din lume
A devenit chiar o tradiție ca vizitatorii să lase o sticlă de whisky canadian sau de rachiu danez pentru ca rivalii lor să o găsească la următoarea lor vizită.
În 2018, cele două țări au decis să înființeze un grup de lucru comun pentru a soluționa disputa, punând capăt politicii lor de decenii „de acord să nu fim de acord”. Acordul va fi semnat în mod oficial de miniștrii din ambele țări după aprobarea parlamentară.
Prin acest acord, Canada și Danemarca au stabilit cea mai lungă graniță maritimă din lume, de 3.882 de kilometri care se întinde de la Marea Lincoln, în nord, până la Marea Labrador, în sud, a precizat Ministerul de Externe.
Articolul Canada și Danemarca au decis să împartă o insulă arctică. Disputa a început secolul trecut apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
