Numărul turiștilor străini care au venit în România aproape că s-a dublat în 2022 față de 2021, însă e cu 40% sub nivelul din 2019, arată datele Institutului Național de Statistică, analizate de Economica.net.
1,57 de milioane de străini au venit în vacanțe sau pentru afaceri în România anul trecut, aproape dublu față de 837.000 câți au fost în 2021. Ca să revenim la cifrele dinaintea pandemie, ar trebui ca anul acesta numărul străinilor să depășească sau să se apropie de 2,6 milioane de turiști. Ne mai trebuie un milion de străini.
După trei ani de pandemie și efectele ei, sunt țări de unde n-au mai venit decât jumătate și chiar mai puțini turiști care veneau înainte de răspândirea virusului. Spre exemplu, numărul de turiști din Noua Zeelandă s-a redus cu 94% în 2022 față de 2019. Procente mari de scădere s-au mai înregistrat și pentru turiștii din Letonia (-60%), Coreea de Sud și Australia (-67%), Iordania (-69%), China (-77%), Japonia (-76%).
Mai puțini turiști au venit și din Fedeerația Rusă, către care zborurile aeriene au fost întrerupte pe fondul invaziei în Ucraina, dar și din Belarus, care sprijină acțiunile rușilor. Minus 93% este scăderea în cazul nerezidenților din Belarus și 74% în cazul celor din Rusia.
Analiza Economica.net arată că doar turiștii din Republica Moldova și Ucraina au depășit cifrele înregistrate în 2019. Și din Cuba, unde creșterea față de 2019 e aproape dublă: de la 47 de cubanezi, la 92 anul trecut.
Spre exemplu, în 2019, 69.701 de nerezidenți din Republica Moldova au venit în vacanțe în România, cu 6% mai mult decât în 2019.
Numărul nerezidenților din Ucraina care au venit în România, alții decât refugiații, a fost ușor mai mare față de cifra înregistrată înainte de pandemie: +2%. 57.075 ucraineni au venit anul trecut la noi, iar dintre aceștia, 50.000 au declarat că au venit în scop particular, iar aproape 7.000 au venit în interes de afaceri.
Dacă ne uităm la topul țărilor de unde au venit cel mai mulți turiști străini, Germania a rămas liderul clasamentului. Dacă în 2019 numărul germanilor care au venit în România a fost de aproape 305.000, anul trecut s-au înregistrat peste 177.000 de turiști.
Pe locul doi se află turiștii din Israel, de unde peste 153.000 de persoane au venit la noi în țară.
Italia, Statele Unite ale Americii (SUA) și Regatul Unit al Marii Britanii completează clasamentul. Un top 10 îl regăsiți în info graficul de mai jos.
Cât cu cheltuit turiștii pe vizitele în România
Aproape 6,9 miliarde de lei, circa 1,4 miliarde de euro, au fost cheltuielile ocazionate de sejurul în România în 2019, potrivit acelorași date ale INS. Cu turiști mai puțini, și cheltuielile au fost mai mici. S-au cheltuit anul trecut aproape 4,3 miliarde de lei, circa 856 de milioane de euro. Adică cu 40% mai puțin.
Cea mai mare sumă, de 2,36 de miliarde de lei au fost cheltuiți de nerezidenții care au venit aici în scop de afaceri, iar restul de 1,91 de miliarde de lei s-au cheltuit în scop particular, inclusiv pentru vacanțe.
Primii in top sunt israelienii, cu aproape 109 milioane de euro cheltuite. Asta înseamnă o medie de 708 euro pentru o persoană.
Topul este completat de americani, cu 69 de milioane de euro cheltuite și o medie de doar 656 de euro/persoană.
Britanicii au cheltuit 54 de milioane de euro, cu o medie de 612 euro/persoană. Aceștia sunt urmați de francezi, car au cheltuit aproape 49 de milioane de euro. Media per turist francez este de 570 de euro.
Fotografie de Theodor Vasile pe Unsplash
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
