Pe locul trei în topul celor mai lungi tronsoane de autostradă din România se află Margina – Nădlac (A1), cu circa 160 de kilometri, potrivit unor calcule publicate pe forumul PeUndeMerg al Asociației Pro Infrastructură.
Este de așteptat ca acest clasament să se modifice odată cu conectarea tronsoanelor de autostradă prin bucăți – lipsă ca Sibiu – Pitești și secțiunea „tunelurilor pentru urși” din A1. Conform planificărilor, cea mai lungă bucată ar putea deveni cea de la Nădlac la Constanța – Ovidiu, formată din A1, A0, A2 și A4, în lungime de peste 850 de kilometri.
Pe termen mai lung, primul loc ar putea fi adjudecat de tronsonul care va lega Moldova de granița de vest a țării via București, prin A7, A0 și A1.
Circulația pe lotul 2 din Autostrada Sebeș – Turda (A10) a fost deschisă pe 30 noiembrie 2021. Deschiderea acestui ultim lot din Autostrada Sebeș – Turda a permis șoferilor să parcurgă integral cei 70 de kilometri ai A10.
Reprezentanții Ministerului Transporturilor au precizat că traficul va rămâne restricționat pe o bandă pe sens, pe o distanță de 1,5 km, până în luna aprilie-mai 2022. În zona Dealului Oiejdea, unde au apărut alunecări de teren, una dintre căi nu este încă finalizată. Ca atare, pe acest sector – de 1,5 km- se va circula în ambele sensuri, dar pe o singură cale, în regim de Drum Național. Situația a impus limitarea vitezei la 60 km/h în zona respectivă, dar și limitarea la 100 de km/h pe restul lotului 2.
The post Cea mai lungă bucată de autostradă din România: 230 de kilometri de la Holdea la Nădășelu, după deschiderea integrală a A10 appeared first on Economica.net.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
