„Cel mai spectaculos nod rutier din țară va fi în județul Brasov. Se intitulează “Nod Codlea Nord – intersecție A3 cu A13 și DN1” și va asigura legături între aceste căi de comunicație rutieră într-un mod spectaculos pe 4 niveluri de înălțime”, a scris șeful DRDP Brașov pe pagina proprie de Facebook.
Rămâne de văzut când vor fi construite și autostrăzile din jurul Brașovului, după cum remarcă și un comentator la postarea șefului DRDP Brașov.
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a lansat pe 24 noiembrie licitația pentru finalizare studiu de fezabilitate pentru Autostrada Brașov – Bacău (A13). Valoarea estimată a contractului este de 45 de milioane de lei, iar durata acestuia este de 28 de luni, din care 24 de luni pentru studiul de fezabilitate. Ofertele sunt așteptate până pe 16 ianuarie 2023, conform informațiilor din SEAP.
În data de 24 august 2021, CNAIR a semnat contractul pentru completare studiu de fezabilitate si proiect tehnic pentru Autostrada Brașov – Făgăraș (A3), cu ofertantul declarat câștigător asocierea Search Corporation – Protelco – Like Consulting – Mega Muhendislik Musavirlik a.s. (Mega Engineering Consulting inc.). Termenul de finalizare a acestui contract este în 2024. Rămâne de văzut dacă acest contract va fi dus la bun sfârșit.
Pentru tronsonul A3 Ploiești – Brașov, este în derulare contractul cu proiectantul Consitrans. Amintim că din traseul autostrăzii prin Valea Prahovei a fost inaugurat un ciot de aproape 10 kilometri lângă Râșnov.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
