Cercetătorii din Noua Zeelandă dezvoltă un nou sistem de avertizare care urmăreşte trepidaţiile din interiorul vulcanilor şi care, într-o zi, ar putea oferi un preaviz de două până la patru zile pentru a şti dacă o erupţie este mai probabilă.
După erupţia mortală de la Whakaari din 2019, cercetătorii de la Universitatea din Canterbury şi-au propus să determine dacă modelele de frecvenţă seismică (trepidaţiile resimţite în vulcan) ar putea ajuta la prognozarea erupţiilor şi la prevenirea pierderilor de vieţi omeneşti.
Dr. Alberto Ardid, cercetător postdoctoral în domeniul ingineriei resurselor naturale, a studiat înregistrările de la seismometrele GeoNet, un instrument care măsoară zgomotele şi trepidaţiile solului, înainte de 18 erupţii în şase vulcani activi din întreaga lume, inclusiv trei din Noua Zeelandă: Ruapehu, Tongariro şi Whakaari.
Instrumentul măsoară zgomotele şi trepidaţiile solului
Un algoritm de învăţare automată i-a permis doctorului Ardid să treacă prin mii de înregistrări şi să evidenţieze anumite tipare de frecvenţă care apar cu regularitate înainte de o erupţie, potrivit The Guardian.
Descoperirile, publicate în Nature Communications, au arătat că în cele trei săptămâni şi apoi în cele câteva zile dinaintea unei erupţii, au existat schimbări similare în frecvenţe în cadrul unora dintre vulcani.
Scuturile deveneau mai lente, sugerând că exista un blocaj în partea puţin adâncă a vulcanului şi că se formase un sigiliu sau un capac, care reţine gazul fierbinte, creşte presiunea şi, uneori, declanşează o explozie.
„Acest model a început să apară, din experienţa noastră, cu aproximativ trei săptămâni înainte de erupţie şi atinge un vârf cu aproximativ două şi patru zile înainte de eveniment”, a declarat Ardid, potrivit Mediafax.
Sfântul Graal al vulcanologiei
„Cu toate acestea, este important să subliniem că am observat acest mecanism de etanşare fără a avea legătură cu erupţia”, a mai spus el. Uneori, presiunea se va elibera pasiv, iar alteori poate exploda. „Atunci este periculos”.
Nu există un instrument care să prezică în mod definitiv dacă un vulcan va erupe. După cum spune Ardid: „Sfântul Graal al vulcanologiei este încercarea de a anticipa momentul în care va avea loc o erupţie”. Dar ceea ce face această cercetare este să le permită oamenilor de ştiinţă să determine cu o mai mare precizie probabilitatea ca o erupţie să aibă loc.
Co-autorul cercetării, Dr. David Dempsey, profesor de inginerie civilă şi de resurse naturale la universitate, a declarat că, odată ce sistemul de avertizare va fi supus la suficiente teste, iar oamenii de ştiinţă vor fi suficient de încrezători în nivelurile sale de precizie, acesta ar putea fi utilizat în întreaga lume.
Noua Zeelandă are 12 vulcani activi şi, în multe cazuri, inclusiv Muntele Ruapehu, sunt destinaţii turistice populare sau sunt mărginite de zone rezidenţiale. „Sistemele de avertizare timpurie ar putea salva vieţi”, a spus Dempsey.
Articolul Cercetătorii din Noua Zeelandă dezvoltă un nou sistem care ar putea anticipa erupţiile vulcanice apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
