„Contribuţia energiei nucleare în România la total energie fără emisii este de 33%. Asigurăm circa 11.000 de locuri de muncă, în condiţiile în care încep şi noile proiecte şi atunci lanţul orizontal începe să se facă vizibil. Şi în aceste condiţii, contribuţia anuală a energiei nucleare la PIB ar fi de circa 590 de milioane de euro. Estimăm investiţii până la sfârşitul anului 2030 în jur de 8-9 miliarde de euro”, a spus Chirica, conform Agerpres.
Printre proiectele Nuclearelectrica pentru a atinge ţintele de mediu şi a asigura securitatea energetică, acesta a menţionat retehnologizarea Unităţii 1, pentru care s-a aprobat decizia de investiţii de către Adunarea Generală a Acţionarilor, s-au contractat serviciile de inginerie, se pregăteşte contractarea echipamentelor cu ciclu lung de fabricaţie, contractarea lucrărilor de construcţii-montaj şi structurarea finanţării.
„În această retehnologizare, în cei doi ani ani şi ceva în care unitatea va fi oprită, noi vom implementa şi o instalaţie de producere cobalt radioactiv, care este folosit atât în medicină, cât şi în sterilizările de materiale medicale şi de alimente”, a subliniat oficialul Nuclearelectrica.
De asemenea, al a amintit cele două unităţi noi CANDU, ţinta pentru unitatea 4 fiind 2030-2031. Pentru acestea s-a actualizat studiul de fezabilitate, s-au contractat servicii de inginerie pentru a se actualiza documentaţia de proiect etc, finalizarea proiectului fiind estimată în 2031.
„Va trebui să reluăm procesul de obţinere a opiniei Comisiei Europene în baza articolului 41 al tratatului Euratom. Noi am obţinut acest aviz în 2010, dar Comisia consideră că trebuie să-l revedem. Şi documentaţia suport trebuie reactualizată şi acesta este motivul pentru care am contractat aceste servicii de inginerie cu firma care deţine dreptul de proprietatea asupra tehnologiei CANDU, CANDU Energy din Canada”, a explicat Teodor Chirica la evenimentul News.ro „Energy road-Energie la tine acasă”.
În ceea ce priveşte reactoarele nucleare de mici dimensiuni (SMR), reprezentantul Nuclearelectrica a reiterat că ţinta de punere în funcţiune este 2028 şi că acestea sunt într-o complementaritate perfectă cu unităţile 1-4, care funcţionează la baza sistemului, şi au o flexibilitate necesară pentru a fi şi „un partener pentru regenerabile”, avantajul lor fiind costurile sustenabile în condiţii de securitate nucleară sporite.
„Mai avem şi alte proiecte, staţia de extragere şi stocare a tritiului de la Cernavodă, care e un izotop cu nivel înalt de radioactivitate şi el se extrage, se stochează, se reduce şi e un combustibil pentru viitorul reactor de fuziune, şi, sigur, ciclul nuclear integrat. Sunt cunoscute preocupările noastre. Deja am preluat o fabrică de la Feldioara, în care prelucrăm concentratul de uraniu. Din păcate, partea de minerit şi partea de producţie a octoxidului de uraniu nu mai e la nivelul la care a fost. Noi, totuşi, am luat licenţa unui zăcământ de uraniu şi de aceea vorbim foarte mult că intenţia Nuclearelectrica este că reconstituie ciclul nuclear integrat”, a punctat preşedintele Consiliului de Administraţie al Nuclearelectrica, Teodor Chirica
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
