Christoph Waltz, actorul austriac care a dominat scenele europene din anii ’70, a devenit star internațional după rolul colonelului Hans Landa din „Inglourious Basterds” (2009) al lui Quentin Tarantino. Performanța sa complexă – jucând un nazist aparent amabil, dar sadic – i-a adus primul Oscar. Trei ani mai târziu, a câștigat al doilea premiu pentru „Django Unchained” (2012), devenind singurul actor care a primit două Oscaruri pentru filmele lui Tarantino și primul actor care a câștigat un Oscar pentru interpretarea într-un film regizat de Quentin Tarantino.
Waltz este unul dintre singurii patru actori care au câștigat două Oscaruri sub regia aceleiași persoane. Ceilalți trei sunt Walter Brennan pentru „Come and Get It” (1936) și „The Westerner” (1940) (regizor William Wyler), Jack Nicholson pentru „Terms of Endearment” (1983) și „As Good as It Gets” (1997) (regizor James L. Brooks) și Dianne Wiest pentru „Hannah and Her Sisters” (1986) și „Bullets Over Broadway” (1994) (regizor Woody Allen).
De asemenea, așa cum scrie IMDb.com, este primul actor distribuit în franciza James Bond care a câștigat două premii Oscar. Apoi, alături de Christopher Walken, în „A View To A Kill” (1985) și Javier Bardem, în „Skyfall” (2012), este unul dintre cei trei actori premiați cu Oscar care au interpretat un personaj negativ principal din seria Bond.
Christoph Waltz este unul dintre cei 14 actori care au câștigat Oscarul, Premiul BAFTA, Premiul Critics’ Choice, Premiul Globul de Aur și Premiul SAG pentru aceeași interpretare, singurul actor austriac (născut la Viena) care a câștigat două Oscaruri și unul dintre cei șase actori care au câștigat un Oscar interpretând un personaj care vorbea în mare parte într-o limbă străină (pentru interpretarea sa din „Inglourious Basterds”, 2009). Ceilalți sunt Sophia Loren, Robert De Niro, Roberto Benigni, Benicio Del Toro și Marion Cotillard.
Waltz are la activ câteva roluri majore de răufăcător însă, în realitate, scrie publicația New York Times, este departe de a fi o persoană amenințătoare – este preocupat de sport, este intelectual, jovial și glumeț. Un om cu interese vaste, oricând pregătit să citeze ori să îi parafrazeze pe Stanley Kubrick, Charles Eames, Albert Einstein, Timothy Snyder, Aristotel sau Stephen Sondhe în timpul conversațiilor pe care le are cu alții.
Christoph Waltz s-a născut la 4 octombrie 1956, la Viena, în Austria, într-o familie strâns legată de teatru: mama sa, austriaca Elisabeth Urbancic, a fost designer de costume, iar tatăl, Johannes Waltz, scenograf german. De asemenea, bunica lui maternă, Maria Mayen, a fost actriță a teatrului Burgtheater din Viena, iar bunicul vitreg, Emmerich Reimers, actor și el.
A urmat cursuri de actorie la Seminarul Max Reinhardt și a studiat canto la Universitatea de Muzică și Artele Spectacolului din Viena. Deși inițial a aspirat să devină cântăreț de operă, Christoph Waltz s-a reorientat către actorie după ce a realizat că nu posedă talentul vocal necesar pentru o carieră de succes în operă.
În teatru, și-a început cariera profesională în anii 1980, perioadă în care a făcut naveta între Londra și Germania. Deși a jucat în diverse producții de televiziune și film, actorul a avut dificultăți timp de ani de zile în a obține roluri în producții anglofone. Descoperirea lui Christoph Waltz a avut loc odată ce l-a întâlnit pe Quentin Tarantino, regizorul distribuindu-l în 2009 în filmul său „Inglourious Basterds”, iar în 2012, în „Django Unchained”. Pentru ambele roluri, Waltz a fost recompensat cu câte un Oscar.
A mai apărut în „The Green Hornet” (2011), în rolul lui Benjamin Chudnofsky, „Carnage” (2011) în regia lui Roman Polanski, „The Zero Theorem” (2013), „Big Eyes” (2014) în care l-a interpretat pe Walter Keane, „Spectre” (2015) în rolul lui Ernst Stavro Blofeld, „No Time to Die” (2021).
În 2017, a jucat în drama istorică „Tulip Fever” și în „Downsizing”, o satiră despre oamenii care aleg să se supună unei proceduri medicale care îi micșorează, doi ani mai târziu a apărut în „Alita: Battle Angel”, în același an regizând primul său lungmetraj, „Georgetown”, o dramă polițistă în care a jucat rolul unui escroc ambițios ce face tot posibilul să intre în înalta societate și care devine principalul suspect în moartea soției sale bogate și mult mai în vârstă, Elsa Breht. În 2020, a jucat în comedia romantică „Rifkin’s Festival a lui Woody Allen”, iar în 2021 a apărut în „The French Dispatch de Wes Anderson”, peliculă despre ediția finală a suplimentului de revistă al unui ziar.
Waltz, care locuiește atât la Berlin, cât și la Los Angeles, este căsătorit cu Judith Holste, designer de costume (aceeași profesie pe care a avut-o și mama lui).
Cu două Oscaruri, o stea pe Hollywood Walk of Fame și un timbru poștal austriac, Christoph Waltz rămâne un fenomen unic: un actor de teatru european care a cucerit Hollywood-ul fără să-și piardă rafinamentul intelectual sau umorul sec și de calitate.
Surse:
https://www.imdb.com/name/nm0910607/trivia/
https://www.nytimes.com/2023/02/23/arts/television/christoph-waltz-the-consultant-amazon.html
Vă mai recomandăm să citiți și:
Gene Hackman, legenda tăcută de la Hollywood
Yma Sumac, cea mai faimoasă peruviană la Hollywood
Articolul Christoph Waltz, singurul actor austriac cu două Oscaruri. De la Viena la Hollywood apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
