„Aşadar, am trimis din nou solicitări în baza Legii accesului la informaţii de interes public, de data aceasta la CASAOPSNAJ. Iar colegul nostru, dr. Catalin Petrencic, a adunat localitate cu localitate numărul cetăţenilor de pe siteul Institutul Naţional de Statistică şi a comparat cu datele primite de la CNAS. Ceea ce a rezultat sunt patru hărţi care ne arată accesul cetăţenilor români la serviciile de asistenţă medicală primară”, scriu cei de la Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie.
Astfel, 328 de comune nu au niciun medic de familie, fiind vizaţi 559.611 de oameni, adică 2,52% din populaţia României.
Din 1.414 de comune şi oraşe lipsesc 2187 de medici de familie.
Doar 1.496 de localităţi din România (47%) au suficienţi medici de familie, iar 271 de localităţi au mai mulţi medici de familie decât este necesar pentru populaţia existentă.
Cel mai mare excedent este în Bucureşti, urmat de alte centre universitare.
România nu este singura ţară europeană care se confruntă cu lipsa medicilor de familie, susţine Federaţia, însă alte ţări europene au acţionat şi continuă să acţioneze pentru a remedia această situaţie.
„O serie de recomandări ale Comisiei Europene şi Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, precum şi rapoarte rezultate în urma asistenţei tehnice furnizate de Banca Mondială şi OMS sunt disponibile Guvernului României pentru a face intervenţiile necesare imediat. Strategia pentru medicina de familie şi planul pentru resurse umane, dezvoltate în anul 2012, respectiv 2016, nu au fost transpuse niciodată în acţiuni concrete pentru remedierea situaţiei”, scrie Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie.
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
