El a explicat că pentru un astfel de demers este nevoie de implicare şi parteneriat cu mediul privat.
„Aş vrea să ne implicăm cu toţii mai mult, de fapt, într-un mod mai coordonat în zona de competenţe digitale. Acesta ar fi următorul meu obiectiv, pentru că un sfert dintre români sunt alfabetizaţi digital, peste 80% sunt online. Fiecare mare firmă privată – şi cele mai mici, dar mai ales cele mari, au programe de alfabetizare digitală, dar nu există o coordonare a lor. Noi, ca minister, în PNRR, avem 37 de milioane de euro să alfabetizăm digital 100.000 de români prin cel puţin 1.000 de biblioteci rurale. Deci, ne adresăm comunităţilor mici, marginalizate, acolo unde accesul la tehnologie este mai complicat şi unde riscul acesta de creştere a inegalităţii ca urmare a accesului la tehnologie este mare. În parteneriat cu mediul privat şi punând pe toată lumea în jurul mesei, noi vrem să aruncăm această provocare şi partenerilor şi să ne propunem ca până în 2030 să atingem ţinta europeană din decada digitală, 80% dintre cetăţenii Europei trebuie să fie alfabetizaţi digital. Gândiţi-vă că noi, de la un sfert, trebuie să ajungem la 80% în 7 ani de zile. Asta înseamnă cam un milion de români alfabetizaţi digital în fiecare an şi nu putem să o facem doar ca Guvern. Deci avem nevoie de implicare şi parteneriatul cu mediul privat”, a menţionat Sebastian Burduja, la conferinţa „ZF & Vodafone Cum facem din România un stat Internet of Things?”.
Totodată, el a subliniat că printre obiective se află digitalizarea statului român.
„Dacă ne uităm la indicele DESI (Indicele economiei şi societăţii digitale, n.r.), avem practic o foaie de parcurs. Dacă ne uităm la PNRR, în bună măsură reflectă pilonii din DESI, pe de o parte, servicii publice digitale: să digitalizăm statul român şi interacţiunea cetăţeanului cu statul. Pe de altă parte, competenţe digitale: să avem o rată de alfabetizare a românilor mult mai mare decât în prezent, suntem abia la un sfert, dar peste 80% dintre români sunt conectaţi online, inclusiv datorită partenerului dumneavoastră de astăzi (Vodafone, n.r.). Deci este o un gap important care înseamnă, de fapt, un potenţial imens pentru ţară şi pentru forţa noastră de muncă, să devină mai competitivă – şi nu să acceseze internetul doar pentru a se uita la diverse platforme de socializare sau canale de divertisment, ci pur şi simplu pentru a deveni mai buni şi o forţă de muncă mai competitivă”, a mai spus ministrul.
Totodată, ministrul a subliniat că România stă bine în ceea ce priveşte conectivitatea, dar încă mai sunt „zone albe”. Pe de altă parte, a subliniat că este nevoie de digitalizare în sectorul privat, atât la nivel de bază, de a vinde online, de avea un website, dar şi la nivel avansat, de a integra inteligenţa artificială în mediul privat românesc.
„Noi suntem la 1% în momentul acesta, potrivit datelor Eurostat. Media europeană este 8% pe AI în mediul privat. În PNRR avem cea mai mare investiţie pentru digitalizarea statului”, a mai spus ministrul.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
