Ulf Kristersson a amintit că joi s-a întâlnit cu cancelarul Austriei, ţară care a votat împotriva aderării României la Schengen. „Cred cu tărie că trebuie să consolidăm încrederea în graniţele externe ale Europei şi să creştem numărul persoanelor care pleacă după ce le sunt refuzate cererile de azil. Acest lucru ar face ca extinderea spaţiului Schengen să fie mai uşoară”, a spus şeful Guvernului suedez.
El a mulţumit României pentru misiunile de poliţie aeriană planificate în regiunea ţărilor baltice.
„Ca viitori aliaţi, vă asigur de faptul că suntem pregătiţi pentru misiuni de poliţie aeriană în Marea Neagră odată ce vom fi membri deplini NATO”, a transmis prim-ministrul suedez.
Întrebat dacă, potrivit discuţiilor de joi, cancelarul Karl Nehammer şi-a schimbat opinia privind aderarea României la Schengen, şeful Executivului suedez a afirmat: „Răspunsul simplu este că nu, nu şi-a schimbat părerea”.
De asemenea, Ulf Kristersson a reiterat că tema Schengen rămâne pe agenda Preşedinţiei suedeze a Consiliului UE, care se încheie la jumătatea acestui an.
„Vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a media aceste discuţii şi, repet, noi, partea suedeză, suntem în favoarea (aderării României la Schengen – n.r.). Cred că există o aşteptare din partea Consiliului European ca această chestiune să fie rezolvată în decursul acestui an. Dar, toţi suntem conştienţi că fiecare ţară ia propria decizie, individual. Dar, este pe agendă”, a adăugat premierul Suediei.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
