„Ucraina şi Republica Moldova sunt parteneri de încredere ai UE, iar UE se angajează ferm să coopereze pe termen lung cu acestea. Apropierea persoanelor care trăiesc de ambele părţi ale frontierelor externe ale UE şi întărirea colaborării dintre regiunile şi părţile interesate de la nivel local din UE cu parteneri ucraineni şi moldoveni reprezintă un pas concret în ceea ce priveşte promovarea păcii şi a securităţii în regiune”, a declarat comisarul pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira (foto).
Concret, aceste fonduri pot sprijini dezvoltarea serviciilor de sănătate, pot consolida capacitatea instituţională a autorităţilor publice ucrainene şi moldovene, pot finanţa dezvoltarea de proiecte de educaţie şi cercetare sau sisteme de incluziune socială şi programe de formare profesională pentru refugiaţi.
În urma agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei şi în conformitate cu măsurile adoptate de UE, în martie 2022, Comisia a suspendat cooperarea cu Rusia şi cu aliatul acesteia, Belarus, în cadrul programelor de cooperare transfrontalieră ale Instrumentului european de vecinătate (IEV CTF) şi în cadrul programului Interreg pentru regiunea Mării Baltice.
Prin urmare, patru programe Interreg transfrontaliere care implică Ucraina şi Republica Moldova ( Ungaria/Slovacia/România/Ucraina, Polonia/Ucraina, România/Moldova, România/Ucraina), precum şi două programe transnaţionale – Programul transnaţional pentru regiunea Dunării şi Interreg NEXT privind bazinul Mării Negre – vor beneficia de o finanţare majorată cu 68% pentru anul 2022.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
