Conform datelor Asociației Constructorilor de Automobile din Europa (ACEA), înmatriculările de autoturisme noi de pe continent au scăzut în august cu 18,1% până la 724.710 unități. În acest context, cu o creștere de 44,6%, România a raportat înmatricularea a 16.129 unități.
Creșterea din România, cea mai mare dintre statele UE și a doua la nivelul continentului după Norvegia, vine însă după o primă jumătate a anului cu vânzări extrem de slabe. Astfel, în ciuda majorării cu 44,6% din august, pe totalul primelor opt luni, majorarea pieței este de doar 6,9%, mult sub cea medie europeană (12,7%) și printre cele mai mici din Europa.
În primele opt luni ale lui 2021 au fost înmatriculate în România 78.791 de autoturisme noi, valoare mai mică decât cele din Ungaria (85.005 unități) sau Polonia (314.190 unități) dar peste cele din Slovacia, Slovenia, Grecia, Croația sau Bulgaria.
Este interesant de observat că, deși pornesc de la aceleași date, cele ale Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) din România, statisticile ACAROM și ACEA arată valori diferite. Astfel, în timp ce ACAROM ia în calcul înmatricularea a 79.320 de unități în primele opt luni, corespunzătoare unei creșteri cu 7,59%, ACEA cuantifică pentru aceeași perioadă 78.791 de autoturisme și o creștere cu doar 6,9%.
The post Creșterea majoră din august a dus piața auto românească, după primele opt luni, la 78.791 de unități appeared first on Economica.net.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
