Cancelarul austriac Alexander Schallenberg a anunțat joi seară că intenţionează să demisioneze imediat ce va fi ales noul preşedinte al Partidului Popular (ÖVP), în contextul în care fostul cancelar Sebastian Kurz s-a retras din funcţia de lider al formaţiunii politice.
„Imediat ce vor fi rezolvate problemele procedurale din interiorul partidului, funcţia de cancelar va deveni disponibilă. Postul de cancelar şi cel de preşedinte al formaţiunii trebuie să fie deţinute din nou rapid de aceeaşi persoană”, a declarat Alexander Schallenberg, scrie Reuters.
„Nu a fost niciodată intenţia mea şi nici nu am avut obiectivul de a ocupa funcţia de lider al Partidului Popular”, a subliniat Schallenberg.
„Prin urmare, voi elibera funcția de cancelar de îndată ce cursul normal al lucrurilor va fi stabilit în cadrul partidului”, a precizat acesta.
Alexander Schallenberg, fost ministru de Externe, a devenit cancelar al Austriei pe 11 octombrie, după demisia cancelarului Sebastian Kurz din cauza unor anchete de corupţie.
Joi, Sebastian Kurz a anunţat că demisionează şi din funcţia de preşedinte al Partidului Popular (ÖVP, centru-dreapta). Conform presei austriece, Karl Nehammer, actualul ministru de Interne, este favorit pentru a fi ales preşedinte al Partidului Popular.
The post Criză politică în Austria. Cancelarul Alexander Schallenberg a anunțat că DEMISIONEAZĂ appeared first on Ziarul Romanesc Austria.
Sursa acestui editorial informativ în știri, este ziarulromanesc.at, știre pe care o preluăm.
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
