Prețurile locuințelor cu două camere au crescut în 2022 cu aproape 8% și se apropie la o medie de 90.000 de euro. Cele mai mari creșteri s-au înregistrat pentru cele din zona Unirii, Militari, Rahova-Sebastian, Grivița-Gara de Nord. Într-un singur cartier din București prețurile au fost aceleași ca în 2021. Este vorba de 1 Mai – Domenii, unde proprietarii au cerut în medie 84.000 de euro.
În zona Unirii, analiza pe baza datelor portalului Anunțul.ro arată că prețurile au crescut cu 23%, cea mai mare creștere dintre cele 24 de zone analizate. Astfel, în 2022, prețul mediu cerut de proprietari pentru un apartament cu două camere a fost de peste 116.000 de euro.
O creștere de 15% a fost observată pentru apartamentele de două camere din zona Militari, acolo unde media cerută a fost de 78.000 de euro. În zonele Rahova-Sebastian și Grivița-Gara de Nord, prețurile s-au majorat cu 14%.
Unde sunt cele mai scumpe apartamente
Apartamente cu prețuri sub 70.000 de euro sunt în zonele Colentina-Obor (69.910 euro), Pantelimon (65.744 euro), Drumul Taberei-Ghencea (64.633 euro), Rahova-Sebastian (64.629 euro) și Berceni-Giurgiului (63.369 euro).
Cele mai scumpe locuințe sunt în zona Aviației acolo unde anul trecut media cerută de proprietarii de apartamente aproape că s-a dus spre 150.000 de euro. Urmează zona Alba Iulia-Decebal-Muncii, unde media este de 130.000 de euro. Alte zone unde prețurile sar de pragul de 100.000 de euro sunt: Băneasa (119.008 euro), Unirii (116.650 euro), 13 Septembrie (108.338 euro), Victoriei-Romană (106.187 euro) Floreasca-Dorobanți (106.107 euro).
CITEȘTE ȘI Carburanții s-au scumpit masiv în prima zi din 2023
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
