Războiul din Ucraina va inversa tendinţa de globalizare la nivel economic din ultimii 30 de ani, este de părere Larry Fink, şeful BlackRock, cel mai mare fond de investiţii privat din lume, citat de FT.
Companiile vor vrea să îşi aducă din ce în ce mai aproape producţia de piaţa de desfacere, o tendinţă începută în pandemie, iar acum, împinse de război, statele vor încerca să se decupleze de energia dar şi materiile prime din Rusia, după ce în pandemie au început să caute soluţii de a se îndepărta de China.
Cum ar putea afecta această reaşezare a economiei mondiale economia românească? Poate ieşi câştigătoare România în noua ordine economică mondială?
Unde se concentra procesul de deglobalizare?
„Acest proces (de deglobalizare – n. red.) se va concentra pe blocuri economice sau se va duce la nivelul economiei naţionale. Probabil că procesul se îndreaptă către construirea unor blocuri economice: Asia, SUA şi Europa şi, într-o asemenea ipoteză, România ar putea beneficia de relocarea de investiţii, de lanţuri de producţie din teritoriul asiatic în teritoriul european“, este de părere Aurelian Dochia, profesor universitar de economie.
Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Români (AOAR), este de părere că nu vor fi însă, relocări importante de facilităţi de producţie către România. El crede că apartenenţa la un grup economic puternic precum Uniunea Europeană va constitui principalul avantaj al României în urma reaşezării economiei mondiale. Cu toate acestea, scurtarea lanţurilor de aprovizionare către Europa va genera investiţii în România.
Principalul câştigător al globalizării economiei mondiale
„Ca grup economic, prima tendinţă este să întăreşti legăturile economice şi să aduci lanţurile de creare a valorii la nivelul grupului respectiv, pe cât posibil. Să nu ne facem iluzia că vom atrage capacităţi de producţie mari, dar vor fi fenomene de orientare a grupurilor economice cu efecte favorabile asupra noastră – putere de negociere mai mare la gaze, la materii prime“, spune Florin Pogonaru.
China este principalul câştigător al globalizării economiei mondiale. Economia, care a cunoscut o dezvoltare fără precedent în ultimii 30 de ani, a fost orientată către exporturi şi investiţii străine, datorită costurilor mici de producţie şi disponibilităţii forţei de muncă. Şocul din pandemie însă a dus la ruperea unor lanţuri de valoare şi multe produse şi materii prime care veneau din Asia au avut întârzieri mari, care au afectat producţia europeană. De exemplu, livrările de semiconductori din Taiwan au afectat întreaga industrie auto şi încă o afectează. Numai industria auto a României înseamnă 14% din PIB. În acest context, companiile au anunţat încă din 2020 planuri de relocare către Europa a producţiei din Asia. Şocul invaziei ruseşti din Ucraina a determinat guvernele europene să ia măsuri şi să îşi asume deconectarea de energia şi materiile prime produse de Rusia.
Ce ar putea să însemne pentru România deglobalizarea?
„Pentru Romania ar putea să însemne că anumite companii se relochează din Rusia şi Belarus în Romania. Deja se întâmplă. Dacă e să se întâmple o deglobalizare, restul lumii se vă îndepărtă de Rusia şi de Belarus“, este de părere Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari.
„China, de asemenea, ar putea avea de suferit, mai ales dacă s-ar implica în vreun fel în război – ar putea pierde contracte şi investiţii importante ale Occidentului.“
Larry Fink, citat de FT, mai scrie, în cadrul scrisorii anuale adresată acţionarilor fondului de investiţii, că războiul din Ucraina va încetini procesul de decarbonizare şi înverzire a economiei europene. De asemenea, investiţiile în relocarea facilităţilor de producţie vor genera inflaţie.
Articolul Cum va fi influențată economia mondială de pandemie și de războiul din Ucraina apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
