În timp ce planetele sunt aproape perfect sferice, bucățile mai mici ale sistemului solar, cum ar fi asteroizii și cometele, au forme foarte diferite. Dar de ce se întâmplă acest lucru?
Totul se reduce la masă și gravitație, a declarat Alessondra Springmann, cercetător care studiază asteroizii la Lunar and Planetary Laboratory de la Universitatea din Arizona. Gravitația modelează obiectele mari, precum planetele și unele luni. „Dacă ai suficientă masă, gravitația îți va domina forma”, a explicat Springmann.
De îndată ce o structură devine suficient de mare, gravitația atrage totul în mod egal spre centrul corpului. Această forță gravitațională creează o formă sferică, scrie LiveScience.
Apoi, există asteroizi, comete și alte corpuri mici din sistemul solar, cum ar fi unele obiecte din Centura Kuiper, care orbitează în jurul Soarelui, dincolo de Neptun.
Corpuri prea mici pentru ca gravitația să le afecteze forma
Aceste obiecte sunt alcătuite din resturile rămase de la formarea Sistemului Solar, după ce planetele în creștere au măturat cea mai mare parte din materialul inițial al sistemului solar. Aceste corpuri sunt prea mici pentru ca gravitația să le afecteze forma, a declarat Springmann.
Nefiind modelate de forțele gravitaționale, alți factori intră în joc. Unii asteroizi sunt mai grei și mai puțin rotunzi deoarece s-au ciocnit între ei, a spus Springmann. KBO Arrokoth, de exemplu, are forma a două clătite lipite una de cealaltă. Oamenii de știință cred că Arrokoth s-a format din două obiecte care s-au învârtit încet unul în jurul celuilalt, din ce în ce mai aproape, până când s-au ciocnit și s-au lipit unul de celălalt.
Între timp, asteroizii Bennu și Ryugu au mai degrabă formă de diamant decât rotundă. Formele lor rezultă din alcătuirea lor geologică. Bennu și Ryugu „sunt grămezi de moloz”, a spus Springmann.
Alcătuite din resturile rămase de la formarea sistemului solar
Acești doi asteroizi sunt extrem de poroși și sunt ținuți împreună de alte forțe decât gravitația sau frecarea. Oamenii de știință suspectează că acești doi asteroizi au forma unor diamante deoarece viteza lor de rotație este afectată de modul în care asteroizii absorb și emit radiații de la Soare.
Apoi, există cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko, care are o formă de rață de cauciuc. Cometele au forme ciudate nu doar din cauza dimensiunilor lor, ci și pentru că sunt alcătuite în mare parte din gheață, a spus Springmann. Atunci când cometele se apropie de Soare, gheața devine gaz, sărind peste faza lichidă și se aruncă în spațiu, formând o atmosferă temporară în jurul cometei.
„Aceste jeturi pot forma tot felul de structuri pe suprafața cometei„, a concluzionat Springmann.
Vă recomandăm să mai citiți și:
În ce anotimp a lovit asteroidul care a ucis dinozaurii? Cercetătorii au aflat răspunsul
O descoperire spectaculoasă. Astronomii au identificat primul asteroid cu trei sateliți
Noi detalii despre 16 Psyche. Asteroidul ar putea avea mai puțin fier decât s-a crezut inițial
Al doilea asteroid troian al Pământului, descoperit de oamenii de știință
Articolul De ce au asteroizii și cometele forme atât de bizare? apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
