Potrivit procurorilor, informaţia reiese din Registrul Istoric al Regimentului 321 Mecanizat Râmnicu Sărat, unde se consemnează că „nu s-a respectat regimul de foc ordonat, consumându-se foarte multă muniţie, fără un minim efect, în sensul că nu a fost nimicit sau capturat niciun terorist” şi este inventariată muniţia consumată, scrie Agerpres.
„Conţinutul acestui document reprezintă chintesenţa acţiunilor militare din timpul Revoluţiei din decembrie 1989. Aflaţi sub imperiul psihozei terorist-securiste, indusă cu intenţie de factorii decizionali ai CFSN şi ai Consiliului Militar Superior, militarii români, folosiţi în mod intenţionat necorespunzător, au fost implicaţi într-o luptă pe viaţă şi pe moarte cu un duşman inventat de aceiaşi factori amintiţi. În realitate, probatoriul demonstrează că militarii români au luptat între ei. Toate operaţiunile militare din jurul Aeroportului Internaţional Otopeni au reprezentat o tragică situaţie de foc fratricid. Iese în evidenţă că într-o singură noapte un singur regiment a executat aproape o jumătate de milion de trageri. În acelaşi perimetru s-au aflat concomitent numeroase alte efective ale MApN care, desigur, au purtat şi ele ‘lupte crâncene” cu teroriştii’”, se arată în rechizitoriu.
Conform aceleiaşi surse, haosul a fost accentuat şi de faptul că în schimburile de focuri au fost implicaţi inclusiv civili, unii dintre ei fără niciun fel de pregătire militară.
„Probatoriul administrat a relevat inclusiv faptul că în zona Otopeni-Băneasa, în intervalul 22-30 decembrie, au acţionat în mod haotic şi foarte mulţi civili înarmaţi, neinstruiţi militar, unii chiar fiind adolescenţi. Nici în intervalul menţionat, nici ulterior, la fel ca în toate celelalte zone unde sau desfăşurat ‘lupte’, nu au fost identificaţi aşa-zişii terorişti-securişti sau orice dovezi ale existenţei lor”, mai arată procurorii.
Din analiza tuturor probelor administrate a reieşit că „focul fratricid a reprezentat cauza deceselor şi rănirilor de persoane (…) rezultate şi în această zonă”, neexistând probe care să indice o altă cauză.
„Cercetările efectuate în cauză au demonstrat că, în intervalul de timp 22 decembrie, orele 16,00 – 30 decembrie 1989, au survenit 857 de decese şi 2382 de vătămări fizice, ca urmare a confruntărilor violente din Bucureşti şi principalele oraşe ale României. Psihoza securist-teroristă a generat numeroase situaţii de foc fratricid, un consum uriaş de muniţie militară, trageri haotice şi, în general, o stare de pericol pentru societate. În intervalul 22-30 decembrie 1989, forţele MApN au tras aproximativ 12.600.000 de cartuşe, plus sute de obuze trase cu blindatele (tancuri), numeroase lovituri cu aruncătoarele de grenade (AG) şi grenade de mână (ofensive şi defensive)”, se mai menţionează în rechizitoriu.
În opinia procurorilor, acest consum exagerat de muniţie „denotă efectele profunde şi generalizate ale psihozei teroriste ce a existat după data de 22 decembrie, ca urmare a exercitării inducerii în eroare”, populaţia fiind manipulată pentru a fi convinsă că pe teritoriul României se desfăşoară un adevărat război.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a publicat, marţi, pe pagina de internet a instituţiei, rechizitoriul din dosarul „Revoluţiei”.
„Revoluţia română din decembrie 1989 reprezintă un moment de maximă importanţă pentru istoria naţională. Având în vedere interesul major al miilor de persoane vătămate şi părţi civile din dosarul 11/P/2014, pentru a fi informate corect cu privire la conţinutul rechizitoriului, precum şi interesul public faţă de împrejurările stabilite prin probe pentru trimiterea în judecată, vol. I al rechizitoriului se publică pe site-ul Ministerului Public”, a informat Parchetul General pe pagina sa de Facebook.
Procurorul general Gabriela Scutea a anunţat, pe 3 august, retrimiterea la Instanţa supremă a dosarului Revoluţiei, în care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare, sunt acuzaţi de săvârşirea unor infracţiuni contra umanităţii.
Iniţial, dosarul a fost trimis la Instanţa supremă în aprilie 2019, însă judecătorii l-au restituit la Parchetul Militar pentru remedierea mai multor probleme din rechizitoriu.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
