Veto-ul Schengen, prin ochii unei îngrijitoare române din Austria. Chiar și la o săptămână după refuzul Austriei la aderarea României la Schengen, valurile continuă să crească: un europarlamentar din România vrea să dea în judecată Austria în fața Curții Europene de Justiție (CEJ). Produsele austriece sunt boicotate în multe sate și orașe românești. O îngrijitoare de 24 de ore care lucrează în Vorarlberg spune ce înseamnă pentru ea veto-ul Austriei asupra aderării României la Schengen.
“Suntem 30.000 de români care lucrează în îngrijire de 24 de ore în Austria”
Publicţia Der Standard a vorbit cu românca Roxana R., în vârstă de 54 de ani, despre simbolismul dreptului de veto și implicațiile practice pentru ea și colegii săi. Iată ce spune românca: “Pentru mine este o mare dezamăgire că Austria a votat împotriva aderării României. Nu spun că politica României este cea mai bună, avem și defectele noastre și sunt nemulțumit de guvern.
Dar avem o relație cu Austria: suntem 30.000 de români care lucrează în îngrijire de 24 de ore în Austria. Pe vremea pandemiei toţi ne-au lăudat şi aplaudat. Sunt în industrie de 24 de ani. Am fost zece ani în Germania. De acolo am venit în Vorarlberg, apoi la Viena și acum patru ani din nou în Vorarlberg. Următorul meu ciclu începe sâmbătă. Sunt cu clientul meu de Crăciun anul acesta. În anii de dinainte, am negociat mereu cu familiile să nu lucrez de Crăciun. Eu însămi am trei fiice și nepoți în Timișoara. Dar pentru că doamna ar fi altfel singură, anul acesta îmi petrec Crăciunul cu ea”, a povestit românca.
Veto-ul Schengen, prin ochii unei îngrijitoare române din Austria. “Drumul până acasă durează 24 de ore”
“Uneori iau avionul. Dacă merg cu autobuzul, îmi ia cel puțin 24 de ore de la Vorarlberg până în satul meu. Durează mult timp până când toți colegii sunt adunați. Și atunci trebuie să așteptăm de multe ori ore întregi la graniță. Adesea, poliția este acolo și verifică pe toată lumea. Nimeni nu-ți spune de ce. A fost și mai rău în timpul pandemiei. Avem aceeași procedură și la întoarcerea în Austria. Clienții au fost nevoiți să ne aștepte pentru că eram blocați la graniță. Se întâmplă chiar mai des să fim verificați la granița din Austria decât în Ungaria, unde este granița externă Schengen.
Austria are multe interese economice în România și are nevoie de muncitorii noștri. În construcții, în turism și în gastronomie: românii lucrează peste tot. Deci ar fi fost diferit pentru mine dacă, să zicem, Olanda ar fi votat împotriva aderării la Schengen. Doar că nu aș fi crezut că este posibil ca Austria să o facă”, a mai spus femeia.
Românca vrea să se mute în Elveția
“Sper că politicienii noștri vor negocia acum și că până la urmă se va găsi o soluție. Dar deja m-am gândit să merg în Elveția. Aici suntem pur și simplu forță de muncă ieftină. Până la urmă voi primi doar o pensie de 200 de euro. De la veto, oamenii din ţară au fost și ei supărați. O familie care pleacă în vacanță la schi în Austria în fiecare an și-a anulat vacanța anul acesta. Alții și-au închis conturile bancare austriece. Aș fi făcut și eu dacă aș fi avut unul. Îngrijitorii chiar au scris pe Facebook că ar trebui să rămânem cu toții în România de Crăciun. Ca o grevă. Cred că ideea este bună, dar ar trebui să o înregistrezi cu o lună înainte. Altfel îi afectează doar pe oamenii de rând, nu pe politicieni.”
Sursa: DerStandard, ZiarulRoamanesc
Postarea Durerea unei îngrijitoare române după votul Austriei împotriva României: “Suntem doar forță de muncă ieftină” a apărut prima pe Ziarul Românesc Austria.
Sursa acestui editorial informativ în știri, este ziarulromanesc.at, știre pe care o preluăm.
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
