Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, solicită mai multe garduri la frontierele externe ale UE. În perioada premergătoare summitului UE de joi, cancelarul federal Karl Nehammer s-a pronunțat în favoarea acestei idei din cauza numărului mare de azilanți.
“Trebuie să rupem în sfârșit tabu-ul gardurilor”, a declarat Nehammer în ajunul summitului UE de joi de la Bruxelles. El a spus că este nevoie de un gard în Bulgaria, care va fi sprijinit cu mijloace financiare din partea Uniunii Europene.
Nehammer solicită mai multe garduri la frontierele externe ale UE
El a avut “schimburi strânse” cu șefii de stat din cele două țări, a precizat Nehammer. “Însuși președintele bulgar afirmă că este necesar să se întărească gardul împotriva Turciei”, a spus cancelarul. Sofia, a spus el, are nevoie de aproximativ două miliarde de euro pentru acest lucru.
“Gardurile în sine nu sunt nimic nou”, a mai explicat Nehammer cu privire la barierele de la granița greco-turcă. “Numai că, până acum, statele naționale au fost lăsate singure, Comisia Europeană nu a eliberat fonduri.”
Nehammer: Majoritatea migranților nu vin prin Bulgaria
Bulgaria a îndeplinit toate criteriile tehnice necesare în 2011, a reacționat președintele bulgar Rumen Radev la veto-ul Austriei față de Schengen. Orice obiecție din partea țărilor în cauză a fost motivată de politica internă. El s-a declarat convins că majoritatea migranților nu au trecut prin Bulgaria. “Suntem foarte motivați să ne protejăm frontierele”, a subliniat președintele bulgar, amintind că trei polițiști bulgari au murit la frontieră. “Au fost împușcați la graniță în timp ce protejau frontiera externă a UE”, a declarat Radev. Prin urmare, el a cerut ca Bulgaria să fie văzută ca o țară solidară.
Radew a mai spus că se află în schimburi strânse cu Nehammer și cu președintele federal Alexander Van der Bellen și că este de părere că “împreună vor găsi o soluție foarte repede”. “Pot garanta că Bulgaria va face tot ce poate, dar vă rog să nu ne lăsați singuri, pentru că nicio țară aflată în prima linie nu poate face față singură.”
Johannsson critică veto-ul Austriei față de mărirea Schengen
Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a criticat, de asemenea, veto-ul Austriei la Schengen, afirmând că acesta nu va face decât să ajute Rusia. Nehammer a declarat că a considerat “nepotrivită” asocierea conflictului ruso-ucrainean cu o problemă de securitate pentru cetățenii UE. Trebuia să se găsească soluții și nu comparații nepotrivite.
Cancelarul german Olaf Scholz a subliniat că Germania are o “poziție clară” în ceea ce privește extinderea spațiului Schengen, că, pe lângă Croația, vor fi incluse în spațiul Schengen și Bulgaria și România. “Vom continua să lucrăm pentru a face acest lucru posibil ca o decizie comună”, a spus Scholz.
Michel înțelege poziția locuitorilor în Bulgaria și România
Președintele Consiliului UE, Charles Michel, a subliniat că înțelege pe deplin poziția Bulgariei și a României. El a sperat că vor exista semne de progres în lunile următoare. La summit nu va avea loc o dezbatere formală privind Schengen. Dar se așteaptă ca această chestiune să fie discutată, a spus el.
La ceea ce se preconizează a fi ultimul lor summit de la Bruxelles din 2022, liderii UE vor discuta o gamă largă de probleme. Accentul va fi pus pe războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina și pe prețurile ridicate ale energiei. În disputa privind plafonarea prețului gazelor naturale în UE, fronturile s-au înăsprit.
Spre deosebire de obicei, summitul este programat doar pentru o singură zi. Totuși, diplomații se așteaptă ca acesta să dureze până vineri seara târziu.
surse: Vienna.at, ZiarulRomanesc.at
Postarea Summit-ul UE: Nehammer solicită mai multe garduri la frontierele externe ale Schengen a apărut prima pe Ziarul Românesc Austria.
Sursa acestui editorial informativ în știri, este ziarulromanesc.at, știre pe care o preluăm.
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.