La începutul lunii iulie, Elon Musk a pus capăt planului de a cumpăra Twitter. O lună mai târziu, preşedintele Tesla şi Space X a revenit asupra lui, relatează News.ro.
Miliardarul american i-a răspuns unui internaut că „dacă Twitter pur şi simplu oferă metoda sa de eşantionare a 100 de conturi şi confirmă că acestea sunt reale, acordul (de preluare a Twitter) ar trebui să fie reluat conform condiţiilor iniţiale. Cu toate acestea, dacă se dovedeşte că declaraţiile lor către SEC (autoritatea americană care supraveghează pieţa financiară) sunt false, nu va mai fi cazul. Răspunzând unui alt internaut care s-a întrebat dacă SEC investighează aceste „afirmaţii dubioase”, Elon Musk a postat pe Twitter: „Bună întrebare. De ce nu o fac?”.
Această poziţie vine la două zile după ce Elon Musk a acuzat Twitter de „fraudă” cu privire la numărul de conturi monetizabile ale reţelei de socializare. Afirmaţiile şefului Tesla şi SpaceX „sunt inexacte din punct de vedere faptic, insuficiente din punct de vedere juridic şi irelevante din punct de vedere comercial. Abia aşteptăm să aibă loc procesul”, a replicat joia trecută Bret Taylor, preşedintele consiliului de administraţie al platformei.
La mijlocul lunii iulie, Twitter l-a dat în judecată pe Elon Musk în Delaware, pentru a-l obliga să-şi onoreze angajamentul de achiziţie pentru 44 de miliarde de dolari. Procesul urmează să înceapă pe 17 octombrie.
Citește și:
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
