Economice

Euromonitor despre atractivitatea României în fața investitorilor: Calitatea instituțională este scăzută, nivelul de corupție din instituții este relativ ridicat

Investițiile străine directe în România își revin, dar ar putea rămâne slabe în continuare, pe fondul crizei economice mondiale, indică ultimul studiu realizat de compania de cercetare de piață Euromonitor, pus la diispoziția Economica.

„Este probabil ca investițiile străine directe să rămână scăzute pe termen scurt, deoarece se așteaptă ca fluxurile de capital către piețele emergente, cum ar fi România, să fie afectate de încetinirea creșterii economice mondiale. Pe măsură ce încrederea investitorilor își revine, sectoare precum tehnologia informației (IT), agricultura, transporturile și industria auto sunt susceptibile de a atrage cel mai mare interes”, s[un anali;tii Euromonitor.

România s-a clasat printre primele trei țări la nivel mondial în pilonul Libertatea investițiilor în 2021, ceea ce indică faptul că există constrângeri reduse în ceea ce privește fluxul de capital de investiții. Întrucât România este membră a UE, întreprinderile sale beneficiază de avantajele garantate de cadrul pieței unice europene. Întreprinderile din România se bucură de o libertate semnificativă în ceea ce privește fluxul de capital de investiții, deoarece persoanelor fizice și firmelor li se permite să își mute resursele în și din activități specifice, atât pe plan intern, cât și dincolo de granițele țării.

România rămâne competitivă în ceea ce privește externalizarea IT

În ceea ce privește domeniul IT, analiștii Euromonitor apreciază că România rămâne competitivă pe această piață, în principal datorită costurilor scăzute. Nu dispune însă de o capacitate de inovare suficientă. România are cheltuieli scăzute pentru cercetare și dezvoltare (C&D), ceea ce reduce capacitatea de inovare a țării. Investițiile în cercetare și dezvoltare în România au reprezentat doar 0,5 % din PIB în 2021, comparativ cu media regională de 0,9 %.

„România rămâne o piață atractivă în Europa pentru investiții în tehnologie și servicii de externalizare IT, datorită forței de muncă tinere și pricepute la tehnologie, competitivității costurilor și mediului de afaceri favorabil. Cu toate acestea, țara rămâne încă semnificativ în urma Cehiei și Poloniei în ceea ce privește digitalizarea, cu clasări deosebit de scăzute în ceea ce privește pilonii Oameni și Guvernanță din Indexul de pregătire pentru rețele (Network Readiness Index – NRI 2021). Performanțele țării în acești piloni indică o aplicare limitată a TIC de către întreprinderile și administrația publică din România, precum și niveluri mai scăzute de încredere și incluziune în economia de rețea”, mai spun analiștii.

În 2021, România s-a clasat pe locul 47 din 130 de țări la nivel mondial și pe locul 11 din 20 în Europa de Est în Indexul de pregătire pentru rețele (Network Readiness Index – NRI). Țara a înregistrat cele mai bune performanțe în pilonii Impact și Tehnologie ai NRI, clasându-se pe locul 39 și, respectiv, 43.

În 2021, 86,9% din gospodăriile din România aveau acces la internet (85,2% aveau acces la internet în bandă largă), în timp ce 95,1% din locuitorii țării aveau acces la internet mobil. Deși orașele din România sunt considerate mai puțin dezvoltate în ceea ce privește serviciile publice online în context european, acestea dispun de o infrastructură de telecomunicații extinsă și oferă acces ieftin și rapid la rețea.

Citește și

Investiţiile străine directe au urcat cu peste 186% în primele 11 luni din 2021 – Economica.net

Sursa: economica.net




Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.

(Visited 14 times, 1 visits today)
Avatar
Marius Leontiuc
absolvent WEB DESIGN Academia Britanică de Comunicare Iasi - absolvent COMUNICARE IN AFACERI Academia Britanica de Afaceri si Comunicare -absolvent JURNALISM EDITORIAL - London School University - 2019 inscris la echivalare diploma la Universitatea Politehnica Timisoara - absolvent studii de Drept Universitatea Europeană Drăgan, cursuri in Drept la Universitatea de Vest Timisoara, absolvent studii de proiectare, pastor coordonator in Biserica Protestanta Evanghelica, Android Developer pe Google Play și plugin developer la Oxwall, creator de teme Wordpress și Oxwall, operator Wordpress, Drupal, Oxwall, Osclass, Moodle, tehnologii HTML și PHP
http://www.leontiucmarius.wordpress.com/cv

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *