În pachetul de sprijin pentru consumatorii casnici și industrie din această iarnă, Guvernul a introdus un impozit suplimentar, de tip “windfall tax”. Un impozit de 80% aplicat tuturor producătorilor de energie din surse non-fosile (adică parcurile eoliene, fotovoltaice și hidrocentralele – era și biomasa, dar a fost exclusă) pentru prețuri de vânzare care depășesc plafonul de 450 de lei/MWh. Impozitul urma să fie aplicat până la data de 31 martie.
Ei bine, în noul pachet de sprijin al consumatorilor de energie și gaze, care ar urma să fie aplicat după 1 aprilie, acest impozit, care trebuia scos, va fi păstrat. Și nu se va mai aplica de la pragul de 450 de lei/MWh, ci de la 300 de lei/MWh. Vor fi exceptate capacitățile de generare nou-construite.
“În perioada de aplicare a dispoziţiilor prezentei ordonanțe de urgență, venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică rezultat din diferenţa dintre preţul mediu lunar de vânzare al energiei electrice produse şi preţul de 300 lei/MWh se impozitează cu 80%.
De la prevederile alin. (1) (de mai sus-n.red.) sunt exceptaţi producătorii de energie electrică pentru capacitățile pe bază de combustibili fosili, inclusiv cogenerare, pe baza de biomasă și pentru capacitățile de producție puse în funcțiune după data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență”.
Prevederea apare în draftul de OUG care ar urma să conțină noile măsuri pentru sprijinul consumatorilor casnici, care a fost obținut de noi. Facem precizarea că el este încă într-o formă de discuție, nu a fost încă pus în dezbatere publică, deci unele prevederi mai pot fi amendate.
Așadar, Hidroelectrica și companiile care operează parcuri eoliene și fotovoltaice ar urma să fie afectate și mai mult de acest impozit, care, de fapt, ar fi trebuit să nu mai existe.
Partea bună
Există și o parte pe care o putem considera bună, dacă se poate spune așa, dar ea încă nu apare în draftul de OUG consultat de noi, însă, potrivit unor surse guvernamentale, ar putea fi introdusă. Se referă la modalitatea de calcul al acestui impozit, care ar urma în final să mai atenueze povara pentru “eolieni” și “fotovoltaici”. Despre ce e vorba.
În forma actuală, impozitul se aplică direct, pe diferența dintre prețul de vânzare a energiei și plafonul de 450 de lei/MWh. Direct 80%. Însă acest mod de calcul îi lovește foarte tare pe “eolieni” și „fotovoltaici”, prin însuși modul lor de funcționare. Producția de energie din aceste surse este prin definiție impredictibilă și, pentru ca un producător să poată onora un contract de livrare (nu știe cu 100% acuratețe cât și când va bate vântul, de exemplu) pe un interval de timp, el este, deseori, obligat să și cumpere energie din piață, în anumite intervale orare, pentru a onora contractul. Or, dacă trebuie să cumpere din piața spot (așa cum se întâmplă deseori de fapt), ajunge să plătească, pentru o anumită cantitate din contractul pe care trebuie la rândul lui să-l onoreze, un preț mai mare și decât cel din contractul lui de livrare. Problema este că statul nu ține cont de acest lucru, iar acum îl impozitează cu cei 80% aplicat la prețuri de peste 450 de lei/MWh, fără să țină cont de faptul că, de fapt, el a și cumpărat energie pentru a onora acel contract. La limită, poate fi chiar un impozit “pe pierdere”.
Ei bine, potrivit surselor noastre, acum impozitul de 80% va ține cont și de cheltuiala cu achiziția a producătorului din eolian și fotovoltaic, adică se va aplica la câștigul lui net.
Citește și:
E oficial: Unitatea 1 a centralei nucleare de la Cernavodă va intra în retehnologizare. Se va opri în 2027, pentru doi ani
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
