“Am pornit de la o prognoză de 2,2% în primăvară când raportul World Economic Outlook al FMI prezenta o perspectivă rezervată asupra creșterii economice, pe fondul contextului internațional și al apropierii de conflictul armat de la granița noastră. Și iată, astăzi, suntem la 4,8% prognoză, iar cele peste două puncte procentuale rectificare pozitivă a prognozei de creștere economică reprezintă o confirmare a abordării corecte pe care Guvernul o are în raport cu situația de la nivelul întregii Uniuni Europene. Semnalele bune din partea partenerilor externi sunt validări ale deciziilor de politică fiscal-bugetară și financiară pe care le luăm de la preluarea mandatului. Traversăm o perioadă de criză și incertitudine, suntem stat membru, ne aliniem Europei, ne raportăm la regiune și urmărim evoluțiile externe, dar asigurarea stabilității economice se face de aici, de la București și vom continua să facem acest lucru. Reformele cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență sunt în termenele stabilite și vor contribui semnificativ la misiunea pe care o avem, la fel și măsurile de sustenabilitate fiscală, alături de managementul investițiilor publice și consolidarea bugetară” , a spus Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.
Comitetul Executiv al FMI a apreciat importanța implementarii unor politici macroeconomice prudențiale pentru asigurarea stabilității și, totodată, stimularea reformelor structurale pentru susținerea creșterii economice.
“După o recuperare solidă post-pandemie, România se confruntă acum, la fel ca și alte țări din UE, cu provocările legate de războiul din Ucraina, și efectele din cauza proximității sale. În perioada premergătoare războiului, producția atinsese niveluri de dinaintea crizei în S1 2021, iar creșterea în S1 2022 a rămas puternică. Impulsionată în primul rând de șocul prețurilor la energie și de impactul acestora asupra bunurilor și serviciilor, inflația generală a crescut rapid. Așteptările inflaționiste au crescut mai moderat, dar sunt și peste intervalul țintă (1,5-3,5 la sută). Cu toate acestea, piața muncii rămâne mai puțin strânsă decât cea din perioada pre-pandemie. Autoritățile au implementat un plafon de preț al energiei și o schemă de subvenții pentru a ajuta la atenuarea presiunilor asupra economiei și a celor vulnerabili”, arată comunicatul FMI.
„În acest context, se așteaptă ca creșterea PIB-ului să coboare la 4,75% în 2022 (2021: 5,9 la sută), susținută în principal de impulsul cererii interne. Se preconizează că prețurile la energie și alimente vor menține inflația relativ ridicată până la sfârșitul anului 2023. Deficitul fiscal s-a redus în 2021 după creșterea indusă de pandemie și se preconizează că se va consolida, moderat, în continuare în 2022, deoarece creșterea veniturilor nominale a fost puternică.
Se estimează că deficitul de cont curent va rămâne ridicat, dar revenirea ISD și lansarea Planului național de redresare și reziliență susținut de UE oferă finanțare substanțială, acesta din urmă fiind axat pe reforme și investiții care vor stimulea creșterea pe termen mediu. Politicile din sectorul monetar și financiar și s-au înăsprit și mai mult pentru a susține lupta cu creșterea prețurillor și stabilitatea financiară”, mai arată FMI.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
