Somnul este una dintre nevoile fiziologice esențiale pentru supraviețuire, alături de hrană, apă și aer. Totuși, somnul este influențat de factori sociali, de mediu și personali, iar un studiu recent sugerează că poate fi afectat și de fragmentele de bacterii din creier.
Fragmentele de bacterii din creier ar putea influența somnul. Până de curând, specialiștii considerau puțin probabil ca microbii din intestin să influențeze direct reglarea fiziologică a somnului. Însă studiul recent arată că fragmente de perete celular bacterian, în special peptidoglican, au fost depistate în zone precum trunchiul cerebral, bulbii olfactivi și hipotalamusul. Peptidoglicanul este o structură rigidă care le oferă bacteriilor forma; fără el, acestea s-ar comporta ca niște mici baloane cu apă.
Cercetarea sugerează că nivelul acestor fragmente bacteriene din creier crește în perioadele de privare de somn sau când ritmul somnului este perturbat, ceea ce indică o posibilă legătură între microbiota intestinală și calitatea somnului.
Ce au descoperit oamenii de știință despre influența pe care o au fragmentele de bacterii din creier asupra somnului?
Studiul a fost realizat pe nouă șoareci masculi, ținuți într-un ciclu de lumină-întuneric de 12 ore. Pe parcursul a 48 de ore, cercetătorii au monitorizat activitatea cerebrală în timpul somnului. Ulterior, animalele au fost eutanasiate, iar diferite regiuni ale creierului au fost analizate separat pentru nivelurile de peptidoglican.
Chiar dacă studiul este riguros, el prezintă limitări importante: folosește doar animale, doar masculi, iar rezultatele din cercetarea microbiotei la șoareci se traduc slab în context uman. De exemplu, un studiu celebru din 2006 a arătat că șoarecii colonizați cu microbiota provenită de la șoareci obezi acumulau mai multă grăsime decât cei colonizați cu microbiota de la șoareci slabi. Totuși, transplanturile similare realizate la oameni obezi nu au dus la scădere în greutate. Experimentele pe animale pot sugera mecanisme, dar nu prezic întotdeauna reacțiile organismului uman, punctează ScienceAlert.
Cercetarea actuală asupra somnului ignoră, de asemenea, femelele, o absență care lasă neexplorată aproape jumătate din populație. Așadar, cât de mult contează ce se întâmplă în intestinul șoarecilor în raport cu somnul uman?
Axa intestin-creier
Creierul este considerat steril și protejat de bariera hemato-encefalică, care împiedică pătrunderea microbilor și a multor molecule. Nu există dovezi că ar exista un microbiom al creierului, însă fragmente bacteriene precum peptidoglicanul pot fi detectate, fiind suficient de mici pentru a trece prin barierele organismului. Permeabilitatea barierelor organismului crește în situații precum privarea de somn, inflamația, îmbătrânirea sau efortul intens, ceea ce le poate permite fragmentelor microbiene să ajungă în sânge și să circule în organism.
Relația microbiotei cu creierul, așa-numita axă intestin-creier, este tot mai studiată, dar majoritatea cercetărilor provin din experimente pe rozătoare, cu puține dovezi aplicabile direct oamenilor. Pentru o înțelegere reală ar fi necesare studii clinice extinse pe oameni, ceea ce implică investiții majore.
„Deocamdată, în lipsa acestor date, rămâne clar doar că interesul științific și public pentru legătura dintre microbiologie și neuroștiințe este în creștere. Este posibil ca abia acum să începem să înțelegem cât de interconectat este corpul uman”, scrie Lewis Mattin, lector în Științele Vieții la University of Westminster (Anglia).
Studiul a fost publicat în Frontiers in Neuroscience.
Vă recomandăm să citiți și:
Anestezia generală la copii: când este cu adevărat necesară și cum poate fi făcută în siguranță
Cea mai promițătoare terapie împotriva bolii Alzheimer pare să nu funcționeze
Știința răspunde clar și răspicat: De ce este atât de greu să slăbim?
Articolul Fragmentele de bacterii din creier ar putea influența somnul apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
