Între 2010 şi 2015, Grecia a avut nevoie de trei pachete internaţionale de asistenţă de la Uniunea Europeană şi FMI, cu o valoare totală de peste 260 de miliarde de euro. Începând din 2018, când s-au finalizat programele de asistenţă, Grecia şi-a asigurat necesităţile de finanţare exclusiv de pe piaţă.
Kyriakos Mitsotakis şi-a exprimat satisfacţia că Grecia a rambursat tranşa finală de 1,9 miliarde de euro din împrumuturile acordate de Fondul Monetar Internaţional, spunând că este „încheierea unei ere” pentru Grecia. Criza financiară severă cu care s-a confruntat ţara în 2020 a fost „un capitol gri” în istoria Greciei şi unul „pe care grecii nu ar trebui şi nu vor trăi să-l vadă din nou”, a adăugat premierul.
Plata ultimei tranşe este un important pas înainte după criză. Ultimul program de reformă şi de măsuri de austeritate în Grecia s-a încheiat în august 2018 – de atunci Atena a putut împrumuta din nou bani de pe piaţa de capital.
Randamentele obligaţiunilor guvernamentale elene cu scadenţa la zece ani sunt în prezent la 2,5%, faţă de un nivel de peste 35% în perioada de vârf a crizei, în 2012.
Grecia este în continuare cea mai îndatorată ţară din zona euro, nivelul datoriei ca procent din PIB fiind estimat la 189,6% în 2022. În urma achitării anticipate a creditului către FMI, datoria ţării ar urma să scadă cu aproximativ un punct procentual şi vor fi economisiţi aproximativ 50 de milioane de euro, echivalentul plăţii ratei dobânzii.
Guvernul estimează că economia elenă a înregistrat o creştere de 9% în 2021 şi prognozează un avans de peste 5% pentru acest an. Autorităţile de la Atena au o rezervă de lichidităţi de aproximativ 32 de miliarde de euro, suficientă pentru a acoperi datoriile care ajung la maturitate în cel puţin trei ani.
Sursa foto: Flickr
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
