Icoane din perioada lui Constantin Brâncoveanu și Neagoe Basarab vor fi scoase la licitație în cadrul unui eveniment care va avea loc pe 19 aprilie.
Potrivit organizatorilor de la Artmark, cel mai mare preț de pornire la licitație îl are icoana pe lemn „Răstignirea Domnului”. Licitația pentru icoana din secolul XVI va porni de la 4.000 de euro.
O altă icoană din vremea lui Constantin Brâncoveanu (sfârșitul sec. XVII – începutul sec. XVIII) care se remarcă prin elemente inspirate din arta occidentală, are un preț de pornire de 2.000 de euro.
168 de icoane vor fi scoase la licitație
În cadrul licitației nu sunt prezente doar icoane românești, ci și piese reprezentative pentru școala grecească sau rusească, de largă circulație regională și internațională.
Icoanele de colecție sunt expuse zilele acestea, cu prilejul Săptămânii Mari, la Palatul Cesianu-Racoviță, urmând a fi scoase la licitație marți, pe 19 aprilie. În total, vor fi scoase la licitație 168 de icoane.
Articolul Icoane de pe vremea lui Constantin Brâncoveanu și Neagoe Basarab, scoase la licitație apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
