Criza provocată de pandemia de COVID-19 a generat o încetinire, atât a exporturilor, cât şi a importurilor în relaţia Uniunea Europeană – China în primele luni din 2020, dar acestea s-au redresat rapid în următoarele luni.
Între 2011 şi 2021, atât exporturile, cât şi importurile din China au crescut. În această perioadă, exporturile UE spre China au fost cele mai ridicate în 2021 (223 miliarde de euro) şi cele mai scăzute în 2011 (127 miliarde de euro), înregistrând o rată anuală medie de creştere de 7%. În privinţa importurilor din China, cele mai ridicate au fost în 2021 (472 miliarde de euro) iar cele mai scăzute în 2013 (239 miliarde de euro), înregistrând o rată anuală medie de creştere de 6%.
Între 2011 şi 2021, Uniunea Europeană a continuat să înregistreze deficit comercial pe relaţia cu China. Deficitul a urcat de la 129 miliarde de euro în 2011 la nivelul record de 249 miliarde de euro în 2021.
În 2021, China a fost al treilea mare partener pentru exporturile de bunuri ale UE, în special în privinţa echipamentelor şi vehiculelor (52% din exporturile spre China), alte bunuri industriale (20%) şi produse chimice (15%).
În 2021, China a fost cel mai mare partener pentru importurile UE de bunuri, în special în privinţa echipamentelor şi vehiculelor (56% din exporturile din China), alte bunuri industriale (35%) şi produse chimice (7%).
Datele Eurostat sunt publicate cu ocazia summitului virtual Uniunea Europeană-China ce va fi organizat vineri la Bruxelles.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
